Ministerul Apărării (MApN) a anunţat, luni, că operatorii invitaţi să participe la negocieri pentru încheierea de contracte în cadrul Programului SAFE au fost aprobaţi în cadrul CSAT, iar procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt în derulare. Ministerul precizează că documentaţiile vor fi evaluate de comisiile nominalizate şi experţii cooptaţi din cadrul structurilor MApN, ”având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcţionând independent şi acţionând în mod imparţial şi obiectiv”. În plus, oficialii ministerului transmit că nu vor semna contracte dezavantajoase. Reacţia vine după ce în spaţiul public s-au adus numeroase acuzaţii cu privire la contractele pentru Programul SAFE, inclusiv că firmele ar fi fost stabilite de către angajaţii din Cancelaria premierului Ilie Bolojan.
Ministerul Apărării a transmis, luni, precizări cu privire la stadiul actual al derulării proiectelor Ministerului Apărării Naţionale din cadrul iniţiativei SAFE.
„Procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică sunt în derulare, comisiile de evaluare nominalizate şi experţii cooptaţi din cadrul structurilor MApN având deplina responsabilitate a derulării acestora, funcţionând independent şi acţionând în mod imparţial şi obiectiv, cu respectarea prevederilor legale incidente în domeniul achiziţiilor publice”, a transmis Ministerul Apărării, într-un comunicat de presă.
Instituţia precizează că, după primirea aprobării Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) şi a aprobării prealabile a Parlamentului României, Direcţia Generală pentru Armamente, în aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2025 cu modificările şi completările ulterioare, „a transmis operatorilor economici aprobaţi de CSAT pentru fiecare proiect SAFE, invitaţiile de participare la procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare”.
„MApN nu va semna contracte de achiziţie publică în condiţii dezavantajoase pentru instituţie prin raportare la prevederile documentaţiei de atribuire aprobate şi care contravin principiului eficienţei utilizării fondurilor publice”, se mai arată în comunicat.
Precizările vin după ce în spaţiul public s-au adus numeroase acuzaţii cu privire la contractele pentru Programul SAFE, inclusiv că firmele ar fi fost stabilite de către angajaţii din Cancelaria premierului Ilie Bolojan.
Prin adoptarea SAFE, Uniunea Europeană a stabilit un nou instrument financiar, garantat din fondurile comunitare, prin care acordă sprijin statelor membre care doresc să investească în industria de apărare prin achiziţii publice comune axate pe capabilităţile prioritare din domeniul militar, capabilităţi şi infrastructură de uz dual.
România a obţinut a doua cea mai mare alocare din cadrul Programului „Acţiunea pentru securitatea Europei” (SAFE), de peste 16,6 miliarde euro, după Polonia.
Accesarea Instrumentului SAFE este coordonată de Guvernul României, prin Cancelaria Prim-Ministrului, care gestionează relaţia cu Comisia Europeană, cooperarea cu statele eligibile şi planurile de investiţii. Pentru coordonarea, sincronizarea şi implementarea Instrumentului SAFE a fost constituit un Grup de lucru interinstituţional, condus de şeful Cancelariei Prim-Ministrului, cu participarea mai multor autorităţi publice, inclusiv Ministerul Apărării Naţionale, Administraţia Prezidenţială, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor şi Serviciul Român de Informaţii.
Implementarea Instrumentului SAFE se realizează în baza OUG nr. 62/2025, care stabileşte cadrul naţional pentru accesarea finanţării destinate achiziţiei de produse din domeniul apărării şi consolidării capacităţilor industriale relevante.
Din planul anual de înzestrare aprobat în CSAT şi în Parlament, Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a propus mutarea finanţării prin accesarea instrumentului financiar SAFE pentru 21 de proiecte destinate înzestrării Armatei, valoarea estimată a finanţării fiind de 9,6 mld. euro, pe o perioadă de cinci ani, între 2026 şi 2030.
Contractele vor include, în funcţie de specificul fiecărui program, atât achiziţia de capabilităţi, cât şi implicarea industriei naţionale şi europene, inclusiv prin producţia în România, producţie de componente sau programe derulate în comun cu alte state membre.
Editor : A.C.
