Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, a spus la Digi24 că statul nu are cum să acopere o diferență foarte mare de preț la pompă cu bani publici pentru că avem o constrângere foarte importantă în buget.
Întrebat dacă și-ar permite statul să reducă acciza la combustibil anul acesta, economistul Ionuț Dumitru spune că depinde de mai mulți factori.
„Depinde. Cred că trebuie să ne fie clar tuturor că statul nu are cum să acopere o diferență foarte mare de preț la pompă cu bani publici pentru că, până la urmă, avem o constrângere foarte importantă în buget. Trebuie să reducem deficitul bugetar și orice măsură de sprijin pentru anumite zone, cum ar fi această zonă a combustibililor, trebuie gândită în acest context bugetar cu constrângeri mari. Trebuie să identifice aceste resurse care le utilizezi în sensul acesta, dacă decizia politică la nivelul coaliției se duce în această direcție. Dar trebuie să fim conștienți că sumele implicate ar fi foarte mari, că discutăm de sume uriașe,” a explicat economistul la Digi24.
În 2026, probail că nu vom avea bani pentru această măsură, spune Dumitru.
„Păi, dacă ne uităm la buget, probabil că nu. Adică dacă ne uităm la constrângerile bugetare, avem un buget care trebuie să aducă deficitul bugetar la 6,2% din PIB. Măsuri suplimentare față de ce am inclus în buget sunt posibile numai dacă găsim sursele de finanțare, iar dacă găsim o sursă care se acopere acest impact bugetar negativ,” a precizat consilierul premierului.
„Avem nevoie de venituri mai mari la buget și de un control strict al cheltuielilor”
Trebuie să depunem eforturi foarte hotărâte în direcția îmbunătățirii colectării ca să păstrăm cifrele din buget, a subliniat Ionuț Dumitru.
„Dacă ne uităm la veniturile statului, ele sunt proiectate să crească și e normal ca ele să crească în condițiile în care au fost și ceva creșteri de taxe anul trecut, a crescut TVA-ul, au crescut accize și am avut creșterea taxelor pe proprietate de la 1 ianuarie. Și aceste lucruri se vor reflecta și să reflectă deja în încasări mai mari la buget. În plus, trebuie să depunem eforturi foarte hotărâte în direcția îmbunătățirii colectării. Deci avem nevoie de venituri mai mari la buget și în același timp avem nevoie de un control strict al cheltuielilor. Deci trebuie acționat pe ambele părți ale bugetului. Constrângerea bugetară e foarte importantă, foarte mare și ai nevoie de o reducere a deficitului bugetar. Ca să poți s-o faci trebuie să acționezi și pe venituri, și pe cheltuieli. Deci avem nevoie să creștem veniturile bugetare și să ținem un control strict pe partea de cheltuieli, adică ca procent din PIB, probabil cheltuielile bugetare ar trebui să scadă în anii următori,” a explicat economistul.
„Apropo de reducere de cheltuieli, ea nu trebuie gândită neapărat că scad cheltuielile în termeni absoluți, adică să avem o tăiere, cum înțelege lumea în general, de cheltuieli și trebuie să avem o dinamică a cheltuielilor relativ mică, sub dinamica venituri, sub dinamica PIB-ului. Deci ca procent din PIB să ai o scădere, o ajustare pe partea de cheltuieli, ai nevoie de o indexare a cheltuielilor sub dinamica PIB-ului nominal. Și aici, la dinamica a PIB-ului nominal, e importantă creșterea economică pe care ați menționat-o și la fel și partea de inflație, importantă pentru veniturile bugetare. Creșterea economică a încetinit mult în ultimii ani, și nu de ieri, de azi. Am avut o creștere economică încetinită începând cu 2023, deci România a avut o încetinire a creșterii economice de câțiva ani de zile.
Avem o problemă de competivitate evidentă, pe fondul în care am avut creșteri ample de costuri în anii anterior legate de energie, costuri în creștere pe partea de salarii, pentru că și salariile au crescut ani la rând cu o rată destul de rapidă și, în condițiile acestea, companiile au fost cumva prinse ca într-o foarfecă, în care costurile cu energia și costurile salariale, care reprezintă mare parte din costurile de producție, au crescut foarte mult și multe dintre ele probabil că au fost confruntate cu realitatea pieței care le-a spus că nu au eficiență și nu au competivitate, că până la urmă, dacă ne uităm la creșterile de venituri din ultimii ani, care s-au reflectat într-o creștere de consum, dar acea creștere de consum nu s-a reflectat și într-o creștere a producției interne, a ofertei interne.
Dau exemplu, anul 2024, am avut o creștere de consum în termeni reali de 4-5%, dacă îmi aduc aminte bine, generată de creșterea veniturilor, de salarii, de pensii în creștere, dar economia a crescut doar cu 0,9, adică oferta internă a crescut doar 0,9 și am alimentat cu consumul nostru timp suprastimulat, am alimentat de fapt economiile altora, pentru că până la urmă consumul a fost satisfăcut dintr-o ofertă externă, din importuri,” a adăugat Ionuț Dumitru.
Cum va evolua inflația
Sunt două scenarii legate de inflație, spune economistul.
„E un scenariu care rămâne în continuare scenariu de bază. Cel în care, așa cum gândeam până acum o săptămână-două, înainte de războiul din Iran, în care, odată cu epuizarea efectelor creșterilor de taxe de anul trecut, creșterii de TVA din august anul trecut, respectiv creșterii de prețuri la electricitate din iulie anul trecut, în iulie 2026 și august 2026, ar trebui să vedem o scădere pe care o anticipează și BNR, a ratei inflației anuale, cam cu două puncte procentuale în cele două luni. În contextul războiului, acel efect de bază se va materializa în continuare. Dar important este dacă avem presiuni suplimentare, pe care nu le-am luat în calcul. Dacă nu s-ar fi întâmplat războiul și creșterea de prețuri la petrol, probabil că am fi discutat de o inflație care ar fi scăzut spre sfârșitul anului undeva spre 4%”, a precizat Dumitru.
„Bugetul e ancorat în realitățile economice de acum”
Economistul atrage atenția că trebuie să fim pregătiți pentru surpriza neplăcute.
„La cum arată cifrele și la cum se văd lucrurile în momentul de față, părea mea că e un buget relativ realist, adică e ancorat în realitățile economice de acum, dar trebuie să fim pregătiți cumva și pentru surprize neplăcute, în condițiile în care mediul internațional poate evolua într-o direcție care nu o să ne convină sau nu vor avea efecte pozitive. Putem avea un preț al petrolului mai mare, care să schimbe un pic calculele legate de inflație, legat de creșterea economică, dar să sperăm că lucrurile se calmează și revenim la un preț mai rezonabil al petrolului pe piața internațională,” a adăugat Ionuț Dumitru.
Editor : A.P.