Sari la conținut

Privatizarea Oltchim ar putea fi reluată în februarie

Banii vor fi folosiți pentru redeschiderea unor secții, ceea ce va duce la eliminarea pierderilor. În prezent, Oltchim înregistrează pierderi de 700 de mii de euro pe lună.

Există diverse variante și scenarii. E o variantă scurtă, care presupune să ne strângem mâinile cu cumpărătorul undeva în februarie, și o variantă mai lungă, undeva prin mai-iunie”, a declarat ministrul. El a mai spus că „sunt deja manifestate intențiile a trei societăți, trei conglomerate” care ar fi interesate de Oltchim.

Tentativa de privatizare a combinatului Oltchim a eșuat anul trecut. Ministerul Economiei dorea să obţină toamna trecută aproape 2 miliarde de lei: 19 milioane de lei pentru pachetul majoritar de acţiuni şi 1,8 miliarde de lei, datorii neachitate la AVAS şi Electrica. S-a ales în schimb cu un scandal mediatic ce l-a avut ca protagonist pe câştigătorul licitaţiei, Dan Diaconescu.

Pierderile companiei ajunseseră în 2012 la 570 de milioane de lei. Iar în ianuarie 2013, combinatul a intrat şi în insolvenţă. Luna aceasta ar fi trebuit să fie scos din nou la vânzare pentru cel mult 300 de milioane de euro, dar între timp s-a schimbat ministrul: Andrei Gerea i-a luat locul lui Varujan Vosganian, care a demisionat.

Cel mai mare combinat chimic din România

Oltchim este cel mai mare combinat chimic din România şi singurul producător de PVC din ţară. Are o capacitate de producţie de 450.000 de tone de PVC pe an, a doua din Europa. Cu toate acestea, compania nu a mai avut profit din 2006.

De atunci, combinatul s-a adâncit în pierderi, care au crescut de şase ori, până la 570 de milioane de lei, în 2012. Între timp, în ianuarie 2013, combinatul a intrat în insolvenţă şi singura veste bună este că, la mijlocul anului, pierderile s-au micşorat cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. E drept, au crescut datoriile, până la 3,62 miliarde de lei. Acesta este bilanţul sumbru al companiei, înainte de a doua încercare de privatizare.

„Sunt câteva companii importante, din spaţiul ex-sovietic, din Turcia, Israel şi România, cu care vor începe negocierile pentru privatizarea Oltchim”, declara Varujan Vosganian, fostul ministru al Economiei.

Privatizarea, bifarea unei solicitări a FMI

Prima tentativă nu a fost deloc una fericită. S-a terminat cu scandal şi cu saci de bani aduşi în faţa Ministerului Economiei.

„Aceea a fost, de fapt, bifarea unei solicitări a FMI. Era limpede că Oltchim nu va fi privatizat, şi nu doar la oferta lui Dan Diaconescu, la oferta nimănui de pe această planetă, pentru că Oltchim avea datorii mai mari decât valora”, a mai spus Varujan Vosganian.

Viitorul proprietar al Oltchim nu va prelua însă datoriile, ci numai părţile valoroase ale combinatului. Adică ce a mai rămas după ce compania a fost gestionată de fostul director Constantin Roibu, ale cărui firme au căpuşat combinatul cu peste 176 de milioane de euro, potrivit administratorilor judiciari.

Din cauza managementului prost, Oltchim a pierdut cele mai bune contracte, iar în 2009 a cheltuit sume uriaşe pe preluarea şi retehnologizarea rafinariei Arpechim, care nu a funcţionat deloc.

„Un contract care presupune în executarea sa peste 106 milioane de euro cheltuieli, este în mod evident un contract care nu avea alt final decât insolvenţa acestei societăţi”, a afirmat Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.

Acum, la Oltchim mai lucrează doar 2.300 de oameni, de trei ori mai puţini decât în 1999. O mare parte a instalaţiilor nu mai sunt funcţionale însă, pentru că nu există bani pentru repornirea lor.

Pe aceeași temă