Analiză România are cea mai mare inflație din UE, de 8,6% în noiembrie. Economist: „Oamenii cumpără mai puțin, deși câștigă mai mult”

Deși rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a coborât la 2,4% în luna noiembrie, România rămâne țara cu cele mai mari scumpiri, cu o inflație de 8,6%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Profesorul de economie Ovidiu Folcuț a explicat, într-o declarație pentru Digi24.ro, că majorările de prețuri se văd direct în coșul zilnic de consum, iar creșterea veniturilor nu a reușit să țină pasul cu scumpirile, ceea ce duce la o erodare continuă a puterii de cumpărare.

Rata anuală a inflației la nivelul Uniunii Europene a scăzut în noiembrie la 2,4%, de la 2,5% în luna precedentă.

Cele mai mici rate ale inflației au fost înregistrate în Cipru (0,1%), Franța (0,8%) și Italia (1,1%). La polul opus s-au aflat România (8,6%), Estonia (4,7%) și Croația (4,3%).

Comparativ cu luna octombrie 2025, inflația anuală a scăzut în 12 state membre, a rămas stabilă în cinci țări și a crescut în 10 state membre, inclusiv în România, unde a urcat de la 8,4% la 8,6%.

Zona euro, ușor peste ținta BCE

În zona euro, rata anuală a inflației s-a situat la 2,1% în luna noiembrie, nivel similar cu cel din octombrie, dar ușor peste ținta pe termen mediu de 2% urmărită de Banca Centrală Europeană (BCE).

Datele Eurostat arată că serviciile au avut cea mai mare contribuție la inflația din zona euro, cu 1,58 puncte procentuale, urmate de alimente, alcool și țigări (0,46 puncte procentuale).

În schimb, prețurile la energie au avut o contribuție negativă, de minus 0,04 puncte procentuale.

Profesorul de economie Ovidiu Folcuț a transmis că România este tot mai decuplată de restul statelor europene, iar diferențele sunt semnificative.

„Dacă ne raportăm la produsele și serviciile pe care le plătim lunar, vedem foarte clar că același produs pe care îl cumpăram acum șase luni sau un an este mai scump astăzi. Media inflației este undeva în jur de 10%, dar sunt produse și servicii care s-au scumpit cu mult peste această medie”, a explicat profesorul pentru Digi24.ro.

Potrivit acestuia, presiunea scumpirilor este resimțită mai ales de persoanele cu venituri mici, pentru care coșul de consum reprezintă o pondere mult mai mare din bugetul lunar.

„Din nefericire, inflația lovește cel mai tare în cei cu venituri scăzute. Chiar dacă salariile au crescut, oamenii nu își permit mai multe lucruri. Din contră, cumpără mai puțin, deși încasează sume mai mari”, a mai spus acesta.

Datele INS indică scumpiri accentuate

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației în România a stagnat la 9,8% în luna noiembrie. Serviciile s-au scumpit cu 10,99%, mărfurile nealimentare cu 10,73%, iar cele alimentare cu 7,64%.

Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), indicator utilizat pentru comparațiile la nivel european, a fost de 100,49% în noiembrie față de luna octombrie. Calculată pe baza IAPC, rata anuală a inflației în România a fost de 8,6%.

Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2024 - noiembrie 2025) comparativ cu precedentele 12 luni a fost de 6,5%.

Profesorul Ovidiu Folcuț a atras atenția că presiunile inflaționiste nu se vor reduce rapid, în contextul liberalizărilor anunțate și al discuțiilor privind majorarea unor taxe: „Liberalizarea prețului la gaze va avea un impact nu doar asupra facturilor populației, ci și asupra companiilor, care vor transfera mai departe aceste costuri în prețuri. Impactul va fi general, nu va rămâne doar la nivelul serviciilor”.

În acest context, estimările indică faptul că inflația ar putea rămâne ridicată și în 2026, într-un interval de 6-7%, într-un scenariu considerat realist.

Puterea de cumpărare, în continuare sub presiune

Profesorul a transmis că, în lipsa unei scăderi mai rapide a inflației, românii vor continua să resimtă o presiune puternică asupra nivelului de trai, în ciuda majorărilor salariale.

„Prețurile cresc într-un ritm mai rapid decât veniturile. În termeni reali, oamenii sărăcesc de la un an la altul, chiar dacă, pe hârtie, câștigă mai mult”, a explicat Ovidiu Folcuț.

Acesta a subliniat că autoritățile ar trebui să seteze așteptări realiste pentru populație și să comunice onest evoluțiile economice.

„Nu putem vorbi despre o scădere bruscă a inflației. Probabil vor fi necesari trei-patru ani pentru a ajunge la niveluri de 3-4%. Important este să evităm promisiunile nerealiste, care pot duce la frustrare și tensiuni sociale”, a concluzionat profesorul.

CITEȘTE ȘI: Rata anuală a inflaţiei a stagnat la 9,8% în noiembrie