Sturionii din Dunăre, ameninţaţi de braconaj şi de comerțul ilegal cu icre negre

„N-a fost niciodată așa, în luna mai”. Peisaj dezolant pe Dunăre: au apărut insule de nisip la Piscu Vechi, în Dolj

Avocatul Poporului atacă astăzi la CCR ultima ordonanță de urgență adoptată de Guvernul Bolojan

Nicușor Dan, despre viitorul guvern: „Eu nu o să fac experimente”. Ce întrebare le va pune partidelor la consultări

UE vrea să introducă reguli noi pentru ITP. Vor fi avantajați românii care trăiesc în alte țări europene

Tehnologiile viitorului, create de studenți români. Care sunt printre cele mai noi invenții de pe piața IT: „E fascinant!”

Mofturile copiilor la mâncare. Care este cea mai mare provocare pentru părinții din ziua de azi: „Să nu căutăm calea ușoară”

„Suntem căutători de oferte”. Cum au ajuns magazinele de tip discount să câștige tot mai mulți clienți de la o lună la alta

Petrișor Peiu (AUR) exclude un guvern minoritar. „E o monstruozitate lingvistică”

Răspunsul premierului interimar la paralela lui Sorin Grindeanu între simpatia pentru el și cea față de Călin Georgescu

În ultimul deceniu, pescuitul excesiv şi cel ilegal au adus aproape de extincţie sturionii sălbatici din Dunăre. Pescuitul lor a fost interzis din 2006, dar asta nu i-a speriat pe braconieri.

„Cei care practică pescuitul ilegal la aceste specii sunt foarte bine organizaţi, astfel încât o simplă prezenţă a noastră pe zonele de pescuit duce la anunţarea celor implicaţi şi atunci efectele nu sunt cele pe care le dorim”, explică directorul Inspecţiei Apelor Interioare, Marian Chiriac.

Probele recoltate din restaurante, din pieţe şi de la vânzătorii ambulanţi demonstrează că jumătate din icrele negre vândute la noi sunt recoltate ilegal. Un kilogram costă în magazine cel puţin 1.000 de euro. Pe piaţa neagră, în schimb, preţul poate fi chiar şi de patru ori mai mare.

Icrele din comerţul licit provin de cele mai multe ori din crescătorii, pe când cele vândute ilegal sunt exclusiv din salbaticie. Icrele negre provenite din braconaj sunt însă periculoase pentru sănătate. Adesea, organele sturionilor pot conţine metale grele şi alte substanţe toxice.

„Dacă eticheta există, singurul lucru important este să se uite să vadă dacă aceasta are un W sau un C. W înseamnă ca provine de la un sturion sălbatic, iar C că provine din acvacultură”, explică Magor Csibi, director WWF România.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat că în perioada imediat următoare va întări controlul şi va reorganiza Agenţia de Pescuit, astfel încât să crească numărul de inspectori.

Ministerul Mediului vrea să înăsprească pedepsele pentru braconaj, dar şi să repopuleze lunca Dunării cu sturioni. Deocamdataă autorităţile nu au bani, iar ca să îi obţină de la Bruxelles e nevoie de parcurs un lung traseu birocratic.

Cele mai recente studii despre sturionii din ţara noastră datează din 2009. Pentru a putea accesa banii europeni necesari repopularii cu aceste specii, autorităţile române trebuie, întîi de toate, să actualizeze aceste documente.