Sari la conținut

CNAIR, executată silit pentru Autostrada Soarelui. Cum se apără Anca Boagiu

Moment final în disputa dintre Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și firma franceză COLAS, constructorul bucății de autostradă Medgidia-Cernavodă.

autostrada cernavoda medgidia

autostrada cernavoda medgidia

Poza în care miniștri ai Transporturilor din România reziliază contracte importante de infrastructură semnate cu firmele străine de construcții, după care ies public pentru a arunca vina pe aceste firme și pentru a se lăuda cu măsura respectivă, se risipește. Miniștrii pozează în manageri fermi ce stăpânesc situația, dar peste ani deciziile lor neinspirate costă bugetul de stat zeci de milioane de euro.

La capătul a șase ani de dispute cu firma franceză COLAS, Judecătoria Sectorului 1 a dat zilele trecute dreptate acesteia în conflictul cu CNAIR pentru autostrada Cernavodă-Medgidia. În 2011 CNAIR a decis rezilierea contractului înainte de încheiere. Acum compania de stat va fi executată silit la cererea francezilor. Oficiali ai CNAIR afirmă că suma în cauză este 74 milioane lei, incluzând penalizările și cheltuielile de judecată, și că banii au fost plătiți.

”Admite cererea. Încuviinţează executarea silită. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 19.10.2017.” au decis judecătorii potrivit portalului instanței în cauză.

Pretențiile francezilor au fost însă mult mai mari. Raportul de activitate al COLAS pentru anul 2014 menționa solicitări de plată adresat României de 150 milioane lei, aproximativ 35 milioane euro fără a socoti dobânzile. Informația că plata ar fi fost efectuată și că disputa s-ar fi încheiat nu este însă certă. Acum o săptămână pe rolul judecătoriei figura un proces în care CNAIR contesta o executare silită instituită tot la solicitarea COLAS.

Anca Boagiu: COLAS caută motive să nu muncească

Procesul cu COLAS este doar o picătura într-un ocean de pretenții formulate de constructorii străini. La începutul acestui an Digi24.ro informa asupra faptului că valoarea pretențiilor ridicate de constructorii de autostrăzi atinge un miliard de lei, respectiv in jur de 20% din întregul buget al companiei pe acest an.

În 2011 la momentul rezilierii contractului cu COLAS, Daniela Boagiu, ministru al Transporturilor la acel moment, înfiera public contructorul francez. "Colas încearcă să găsească mult mai multe motive să nu muncească, decât să muncească", spunea ministrul Boagiu despre firma franceză, dealtfel un gigant european în domeniu. Este inexplicabil cum o firmă cu asmenea mentalități a ajuns să aibă în 2012 o cifră de afaceri de 12 miliarde de euro, din care 40% în afara Franței. 

"Este momentul în care trebuie să se înţeleagă, o dată pentru totdeauna, că România nu este ţara nimănui. Nu este loc în care constructorii au libertatea să nu îşi onoreze obligaţiile, bazându-se pe o clemenţă dusă până la infinit din partea autorităţilor", afirma bombastic ministrul. COLAS avusese până la acel moment contracte de infrastructură în România totalizând jumătate de miliard de euro. Acum COLAS a șters România de pe harta țărilor unde este prezentă. Lucrările de infrastructură sunt împărțite de firme mici si mijlocii spaniole și italiene, multe cu situație financiară șubredă sau cu probleme cu justiția în țările lor, de una-două firme austriece și de câțiva regi autohtoni ai asfaltului, șubreziți la rândul lor de scandalurile în care sunt implicați.

Bilanț final

Este greu de spus dacă rezilierea contractului de autostradă a fost sau nu favorabilă financiar României și plătitorilor de roviniete. Pentru încheierea lucrărilor, CNADNR, compania care a precedat actualul CNAIR, a încheiat un alt contract cu firmele Astaldi și Max Bogl. Valoarea acestui contract a fost de 498,8 milioane lei. Banii s-au adăugat celor plătiți deja francezilor (93 milioane lei) și daunelor încasate acum de aceștia. Valoarea contractului semnat cu COLAS a fost de 634 milioane lei, considerată umflată la acel moment și într-un raport al Curții de Conturi.

Anca Boagiu: Întrebați-mă informat

Deși acum CNAIR este bună de plată cu zeci de milioane de euro, Anca Boagiu își apără decizia. Mai mult este ofensivă în declarațiile făcute pe această temă. Ea cere să fie întrebată ”în mod informat” despre subiect. Ea mai spune că este întrebată despre lucruri petrecute cu șase-șapte ani în urmă. ”Dacă îmi aduc bine aminte a fost o economie de 60 milioane euro. Întrebarea să mi-o adresați în context. Compania COLAS stătea pe contractul acela de ani de zile și refuza contractul iar astăzi se circculă pe autostradă la Constanța”, spune ea. ”Toate lumea are dreptul să se apere, dar în contextul real al acelui contract. Dacă vă amintiți bine în 2011 dumneavoastră circulați la mare pe autostradă (tronsonul a fost deschis pe ambele benzi la finele anului 2012 - n.red.)”, adaugă ea.

Cine a fost vinovat?

Contractul cu COLAS pare a urma tipicul contractelor făcute în pripă, în stil ”hei-rup” de către Compania de Autostrăzi. Mai precis ca și în alte contracte s-a ajuns să se descopere situri arheologice pe traseul programat al autostrăzii în condițiile în care aceste probleme trebuiau identificate în faza de studiu de fezabilitate, nu la momentul derulării lucrărilor.

Odată cu înce­perea lucrărilor au fost descoperite situri arheo­logice, iar pentru ca acestea să nu fie distruse a fost nevoie de o abatere de la traseul iniţial. CNADNR a cerut construc­torului (care răs­pundea şi de proiectare) o alternativă. COLAS a propus într-o primă variantă construcţia de viaducte, iar în cea de-a doua mutarea auto­străzii mai spre sud, variantă acceptată de CNADNR.

Sarcina disponibilizării terenurilor revenea însă statului român. COLAS a susţinut că CNADNR nu i-a pus la dispoziţie toate terenurile necesare pentru continuarea construcţiei pe noua rută, iar Consiliul Judeţean Constanţa nu i-a eliberat la timp certificatul de urbanism.

Ministrul a reproşat constructorului fran­cez că a cerut suplimentarea valorii contractului cu 16 milioane euro din cauza modificării traseului pe o distanţă de 14 km din lungimea totală de 20 km a tronsonului. Anterior, Boagiu anunţase că Colas cere în plus 8 milioane de euro.

"Au solicitat costuri suplimentare im­portante, adică 16 milioane euro, în condiţiile în care evaluarea consultantului arată că noul traseu costă cu cinci milioane euro mai puţin", afirma în 2011 Boagiu. Ministrul mai spunea că francezii au mai solicitat prelungirea termenului de finalizare a lucrării cu doi ani, pentru 2013.

La acel moment, COLAS a susţinut că a primit auto­rizaţiile şi terenurile doar pentru construcţia a 6 km din tronsonul Cernavodă-Medgidia, aştep­tând decizia oficială pentru restul de 14 km. Decizia lui Anca Boagiu era susținută de Emil Boc, premier la acel moment. Boagiu a "a luat taurul de coarne" decizând rezilierea contractului amintit, spunea Boc.