Liderul opoziției ruse Aleksei Navalnîi era pe punctul de a fi eliberat în cadrul unui schimb de prizonieri, susține Maria Pevcikh, președinta Fundației Anticorupție creată de acesta. Pevcikh arată că a primit confirmarea că negocierile pentru acest schimb se aflau în etapa finală în seara zilei de 15 februarie, explicând că Navalnîi a fost ucis la o zi după, pentru că Putin nu a putut suporta gândul că acesta ar putea să fie liber, transmite Reuters.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Într-un videoclip pe YouTube, Pevcikh a declarat că discuțiile privind schimbul lui Navalnîi și a altor doi cetățeni americani, ale căror nume nu au fost date publicității, pentru Vadim Krasikov, un asasin plătit al serviciului de securitate rus, FSB, aflat în închisoare în Germania, se aflau în faza finală în momentul morții sale.
Navalnîi, în vârstă de 47 de ani, a murit într-o colonie penală din Siberia la 16 februarie.
Kremlinul a negat că Rusia ar fi avut vreo implicare în moartea sa, însă Pevcikh susține că Putin ar fi ordonat uciderea sa. Certificatul de deces al lui Navalnîi indică, însă, că acesta a murit din cauze naturale.
Pevcikh nu a vorbit despre identitatea celor doi cetățeni americani care ar fi participat la schimb alături de Navalnîi, însă de-a lungul timpului SUA au reiterat că încearcă să îi elibereze pe Evan Gershkovich, un corespondent al Wall Street Journal, și pe Paul Whelan, un fost pușcaș marin american.
"Aleksei Navalnîi ar fi putut să stea în acest scaun chiar acum, chiar astăzi. Nu este o figură de stil, s-ar fi putut și ar fi trebuit să se întâmple", a declarat Pevcikh.
"Navalnîi ar fi trebuit să iasă în următoarele câteva zile, pentru că aveam o hotărâre cu privire la schimbul său. La începutul lunii februarie, lui Putin i s-a propus să îl schimbe pe ucigaș, ofițerul FSB Vadim Krasikov, care ispășește o pedeapsă pentru o crimă la Berlin, cu doi cetățeni americani și cu Aleksei Navalnîi".
Pevcikh a declarat că a primit confirmarea că negocierile pentru acest schimb se aflau în faza finală în seara zilei de 15 februarie.
Ea a afirmat că Navalnîi a fost ucis o zi mai târziu, deoarece Putin nu a putut suporta gândul că el ar fi fost liber.
Pevcikh a mai spus că echipa lui Navalnîi a lucrat încă de la începutul războiului din Ucraina la un plan pentru a-l scoate din Rusia ca parte a unui schimb de prizonieri care implica "spioni ruși în schimbul unor prizonieri politici".
Ipoteza schimbului de prizonieri rămâne neconfirmată. Însuși Navalnîi s-ar fi opus unei astfel de înțelegeri
Pe de altă parte, ipoteza potrivit căreia Aleksei Navalnîi ar fi făcut parte dintr-un schimb de prizonieri nu se confirmă, transmite profesorul Armand Goșu, citând informațiile prezentate de gulagu.net.
"Sursele Gulagu.net infirmă informația potrivit căreia ar fi realistă ideea de a-l schimba pe liderul opoziției Alexei Navalny - cetățean rus - cu un alt rus, asasinul serviciilor de securitate ruse, Krasikov. În capul listei de schimb se află jurnalistul și cetățeanul american Evan Gershkovich, iar pentru autoritățile americane prioritatea evidentă este astăzi eliberarea cetățeanului american care a fost luat de facto ostatic pentru a negocia și a-l elibera pe Krasikov.
Este adevărat că echipa lui Navalny a făcut încercări de a discuta un astfel de schimb, dar acesta nu a fost aprobat de Alexei însuși și nu a existat un dialog serios între părți capabil să ia o astfel de decizie.
Dar, pe lângă circumstanțele de fapt, este important să luăm în considerare latura morală și etică a problemei. Întoarcerea lui Alexei Navalny în Rusia a fost un risc conștient și o alegere personală și ar fi ilogic și nedrept să îl schimbăm cu un asasin plătit care a venit la instrucțiunile lui Putin pentru a ucide o anumită persoană în Germania - de facto, pentru a efectua un act de terorism de stat pe teritoriul unui stat independent. Ambițiile și opțiunile personale ale figurilor din opoziția rusă nu ar trebui să-l ajute pe Putin și pe agenții săi să ucidă oameni în alte țări din întreaga lume cu impunitate. Inițierea unor astfel de schimburi ar duce la un nou val de teroare politică în Rusia și la debarcarea cât mai multor figuri emblematice pentru schimburi ulterioare și eliberarea în masă a agenților FSB/Kremlinului condamnați pentru activități de spionaj și sabotaj, omoruri la comandă și acte de terorism în alte țări", se arată în informațiile gulagu.net.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Editor : Andreea Smerea
