Sari la conținut

ANALIZA care anunță prăbușirea economică a Iranului, după ieșirea SUA din acordul nuclear

Economia Iranului s-ar putea îndrepta spre o spirală a morţii, după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat retragerea SUA din acordul nuclear cu această ţară, potrivit unei analize publicate de CNBC, transmite News.ro. 

La câteva minute după anunţul de marţi al preşedintelui Trump, preşedintele iranian Hassan Rouhani a apărut sfidător la televiziune, flancat de cabinetul său, afirmând că vrea să colaboreze cu restul statelor pentru menţinerea acordului.

Discursul său nu a fost doar un mesaj adresat Statelor Unite, ci a avut şi rolul de a-şi asigura cetăţenii că decizia Americii nu va dăuna  mai mult economiei deja fragilă.

„A dorit să transmită calm şi predictibilitate”, a apreciat Suzanne Maloney, membru senior al Centrului pentru Politici în Orientul Mijlociu al Brookings Institution.

Acest calm ar putea însă să nu dureze prea mult având în vedere că reintroducerea sancţiunilor ar putea, încă o dată, să trimită economia pe o spirală descendentă.

În ultimele câteva săptămâni, rialul iranian s-a devalorizat cu 25% în raport cu dolarul american, în timp ce inflaţia se află la aproximativ 8%.

Iranienii se confruntă şi cu o criză gravă a creditelor, care a provocat falimentul mai multor bănci.

Şomajul este de peste 11%, iar oamenii au  ieşit în stradă pentru a contesta managementul defectuos şi corupţia guvernamentală.

Şi PIB-ul ţării a avut de suferit, trecând de la o creştere de 6,6% în 2010 la o scădere de 1,5% în 2015, când sancţiunile au fost la cel mai ridsicat nivel, dar ulterior şi-a revenit.

FMI a estimat pentru acest an o creştere a PIB de 4,3%, dar situaţia s-ar putea schimba drastic după reintroducerea sancţiunilor.

În lipsa acordului nuclear, sancţiunile americane ar putea fi introduse, iar companii europene precum producătorul auto Daimler şi grupul petrolier Total, care au revenit în Iran după ridicarea sancţiunilor, în 2015, şi-ar  putea retrage investiţiile. Acest fapt ar putea împinge economia Iranului în pragul dezastrului, potrivit FMI.

Şi grupul american Boeing are planificate vânzări de avioane în valoare de 20 de miliarde către Iran. Directorul grupului pentru regiunea Orientului Mijlociu a declarat că producătorul de avioane a compensat întotdeauna riscurile legate de vânzările de avioane către Iran prin construirea unui plan global de producţie.

Un alt motiv de îngrijorare este impactul scăderii exporturilor de petrol asupra veniturilor guvernamentale. Iranul este al treilea mare producător de petrol din cadrul OPEC, cu exporturi de circa 2,5 milioane de barili de petrol pe zi. Potrivit unui sondaj efectuat recent de Bloomberg, producţia Iranului ar putea scădea cu până  la 500.000 de barili de petrol pe zi, dacă nu va mai putea să îşi vândă petrolul altor ţări.

Va dura probabil aproximativ şase luni înainte de reintroducerea sancţiunilor, dar Tom Elliott, specializat în investiţii internaţionale la firma financiară deVere Group în Londra, nu crede că economia va fi la fel de afectată de sancţiuni ca acum câţiva ani.

În primul rând China, unul dintre principalii cumpărători de petrol iranian, nu participă la sancţiuni. În al doilea rând, Europa, care a participat anterior la sancţiuni, ar putea să nu mai facă acest lucru.

Elliott crede că Europa va încerca să obţină o derogare, pentru a continua să cumpere petrol din Iran şi dacă va face acest lucru va continua să facă afaceri cu această ţară ca şi până acum. Dacă Trump va obliga Uniunea Europeană să urmeze exemplul SUA, atunci ar putea provoca o fisură mare în relaţiile cu UE.

Maloney a notat că de-a lungul  timpului Europa şi SUA nu au avut aceeaşi poziţie faţă de Iran, cum a fost în timpul crizei ostaticilor din 1979, când Europa şi aliaţii săi au extins afacerile cu acest stat. De asemenea, Europa nu a adoptat o atitudine la fel de dură ca SUA în privinţa finanţării terorismului de către Iran. Cooperarea coordonată a început în timpul administraţiei Bush şi a dat rezultate în timpul administraţiei Obama, dar Maloney consideră că este improbabil să continue.

Dacă Europa nu va impune propriile sancţiuni, atunci economia iraniană ar putea să se menţină pe linia de plutire, dar asta nu va însemna că economia Iranului nu va avea probleme. Iar dacă iranienii vor considera că situaţia se va înrăutăţi, atunci ar putea protesta, aşa cum s-a întâmplat în decembrie, când oamenii au ieşit în stradă.

Adevăratul pericol, a spus Elliott, este ca retragerea lui Trump din acordul nuclear să declanşeze un război în Orientul Mijlociu. Israelul ar putea considera acţiunile americane drept un semn că poate ataca baze iraniene din Siria şi chiar a lansat un atac împotriva mai multor obiective iraniene, după lasarea unor rachete în Israel, din Siria.

Dacă tensiunile vor escalada, atunci Israelul, Siria, Libanul, Iranul şi poate chiar şi Arabia Saudită ar putea să se implice într-un conflict, iar acesta ar avea un impact economic negativ în restul lumii, cu creşteri ale preţurilor aurului, petrolului şi cotaţiei dolarului.

„Dacă Rusia şi Turcia se vor implica, atunci va fi urât cu adevărat”, consideră Elliott.

Deocamdată, pieţele nu au reacţionat negativ la retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul, astfel încât indicele american S&P 500 a crescut cu 1,8% după anunţul american din 8 mai.

 

Pe aceeași temă