Armenia a exclus luni părăsirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE), blocul economic post-sovietic, după ce Rusia a sugerat o astfel de posibilitate când a comentat aspiraţiile pro-europene pe care Erevanul le-a făcut publice recent, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.
„În prezent, Armenia este membră a UEE. La ora actuală, problema părăsirii UEE nu se află pe agenda guvernului armean", a precizat la o conferinţă de presă ministrul armean al economiei, Gevork Papoian. Potrivit acestuia, aspiraţiile europene ale Armeniei sunt „o agendă paralelă" cu rămânerea sa în UEE.
„Misiunea noastră nu este să discutăm aceste agende, ci să creştem competitivitatea economiei noastre. Nu contează dacă Armenia se află în Uniunea Europeană (UE), în UEE sau în altă organizaţie. Economia noastră trebuie să îşi crească productivitatea şi competitivitatea", a explicat priorităţile ministrul armean.
Acesta a reacţionat astfel la comentariile unor oficiali ruşi care au interpretat aspiraţiile pro-europene ale Armeniei ca pe o dorinţă a acesteia de a rupe legăturile cu UEE.
Kremlinul a avertizat joi Armenia că nu va putea fi membră în două blocuri economice, după ce guvernul de la Erevan a aprobat săptămâna trecută un proiect de lege pentru începerea procesului de aderare a Armeniei la UE în perspectivă.
La rândul său, vicepremierul rus Aleksei Overciuk a afirmat că UE şi UEE „sunt incompatibile". Acesta a estimat că Armenia trebuie să facă o alegere între cele două blocuri, atenţionând totodată Erevanul că o ieşire din UEE ar avea ca efect scăderea exporturilor armene cu 70-80%.
O iniţiativă populară de aderare la UE lansată de alianţa politică extraparlamentară Platforma Forţelor Democratice va fi dezbătută de parlamentul de la Erevan la sfârşitul lunii, după ce a strâns circa 60.000 de semnături, peste pragul minim de 50.000.
Armenia, un vechi aliat al Rusiei, s-a distanţat politic de Moscova şi strânge în prezent relaţiile cu SUA şi UE, considerând că Rusia a abandonat-o în faţa Azerbaidjanului, care a recuperat în anul 2023 pe cale militară întreaga provincie Karabah, ce se afla sub controlul separatiştilor armeni în urma războiului azero-armean de la începutul anilor '90.
Când Armenia s-a confruntat în 2020 într-un nou război cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra enclavei Karabah, premierul armean Nikol Paşinian a declarat că ţara sa a comis o eroare strategică încredinţându-şi securitatea exclusiv Moscovei.
În timpul acelui conflict, Paşinian a cerut Moscovei ca Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) să intervină, forţele armene fiind depăşite de capabilităţile armatei azere, care beneficia de sprijinul Turciei.
Dar Kremlinul - care îl consideră pe Paşinian un politician pro-occidental, venit la putere în urma unei „revoluţii colorate" - a refuzat, motivând că regiunea Karabah nu este un teritoriu al Armeniei, fapt recunoscut la nivel internaţional.
Războiul din 2020, soldat cu circa 6.500 de morţi, a fost oprit printr-un armistiţiu negociat de Rusia în faţa unei înfrângeri iminente a trupelor armene. Conform acordului mediat de Moscova, Armenia a fost nevoită să cedeze Azerbaidjanului o parte a provinciei Karabah şi teritoriile azere din jurul ei pe care le controla după războiul desfăşurat la începutul anilor '90.
Armata azeră a lansat apoi în septembrie 2023 o nouă operaţiune militară în urma căreia a recăpăta complet controlul asupra enclavei Karabah, fără ca trupele ruse de menţinere a păcii să intervină, Erevanul la rândul său abţinându-se să mai intervină militar pentru a susţine forţele separatiştilor armeni din Karabah, care în consecinţă au capitulat rapid în faţa ofensivei azere, iar majoritatea populaţiei armene din enclava azeră s-a refugiat pe teritoriul Armeniei.
Editor : A.R.
