Încrederea tot mai mare a Chinei în puterea sa militară s-a manifestat zilele acestea prin incursiunea portavionului Liaoning în apele Japoniei. Dar Liaoning nu este tocmai un portavion „Made în China”.
La 18 septembrie, portavionul chinez Liaoning, împreună cu două distrugătoare, au navigat între insulele Yonaguni și Iriomote din Japonia, intrând în zona contiguă a Japoniei - o zonă tampon maritimă care se întinde până la 24 de mile marine de la linia de coastă a unei națiuni.
De asemenea, aceste nave s-au apropiat de Insulele Senkaku, controlate de Japonia, dar revendicate de China, care le numește Insulele Diaoyu.
Liaoning. Sau Kuznețsov
Interesant este că purtătorul de lance al acestei mișcări aparent de intimidare este portavionul Liaoning, care este la origine un portavion ucrainean.
Liaoning este un portavion chinez de tip 001. Primul portavion comandat de Forța de Suprafață a Marinei Armatei Populare de Eliberare, a fost inițial clasificat ca navă de antrenament, menită să permită Marinei să experimenteze, să se antreneze și să se familiarizeze cu operațiunile portavioanelor.
Inițial proiectată în 1985 pentru marina sovietică ca portavion din clasa Kuznețsov Riga, a fost lansată la apă la 4 decembrie 1988 și redenumită Variag în 1990. După dizolvarea Uniunii Sovietice în 1991, construcția a fost oprită și nava a fost scoasă la vânzare de Ucraina. Scheletul dezmembrat al navei a fost cumpărat în 1998 și, după multe întârzieri, remorcată la șantierul naval Dalian din nord-estul Chinei, ajungând în 2002.
Nava a fost reconstruită și a intrat în serviciul Marinei Armatei Populare de Eliberare (PLAN) sub numele de Liaoning la 25 septembrie 2012.
Citește și
Rusia a luat marinari de pe portavionul Admiral Kuznețsov și i-a trimis pe frontul din Ucraina
China vs SUA
Flota crescândă de portavioane a Chinei a stârnit îngrijorarea națiunilor vecine, precum Japonia, Coreea de Sud și Filipine, precum și a unor puteri globale precum SUA și India. Această expansiune navală are potențialul de a remodela echilibrul de putere în regiune și de a escalada tensiunile, în special în zone disputate precum Marea Chinei de Sud și Strâmtoarea Taiwan.
Creșterea puterii navale a Chinei nu subliniază doar ambițiile sale militare, ci și dorința sa strategică de a-și asigura dominația în regiunea Indo-Pacific. Această regiune este vitală pentru comerțul și securitatea globală.
Deși Marina SUA este lider mondial cu 11 portavioane în serviciu activ, China reduce rapid decalajul cu trei portavioane deja lansate. Există o dezbatere continuă cu privire la investiția mai prudentă între submarine sau portavioane.
Totuși, acest lucru nu a împiedicat China să avanseze cu cel de-al treilea și cel mai sofisticat portavion, Fujian. Acest portavion testează în prezent sistemul său de catapultare electromagnetică - o tehnologie exclusivă până acum pentru marina americană.
Editor : S.S.
