Liderii NATO se vor reuni într-un summit la Vilnius pe 11 și 12 iulie, unde vor lua decizii cruciale pentru Alianță. Pe agenda întrunirii se regăsesc noile planuri de apărare în situația unui atac al Rusiei, aderarea Suediei la NATO, o eventuală invitație lansată Ucrainei pentru aderare, creșterea capacității de producție militară a statelor membre, dar și noi garanții de securitate pentru Kiev.
Este cel de-al patrulea summit NATO de la declanșarea războiului în Ucraina, primul având loc pe 25 februarie, la o zi după invazia Rusiei, fiind urmat de alte reuniuni la Bruxelles și Madrid.
Programul Summitului va fi consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic, inclusiv în formate cu Ucraina, Uniunea Europeană și partenerii NATO din Indo-Pacific.
Dacă în trecut NATO obișnuia să organizeze un summit anual, războiul de la granițele sale a forțat Alianța să își consolideze cooperarea, transmite Reuters.
Trei baterii germane de apărare antiaerieană PATRIOT au fost desfășurate pentru a proteja locul în care va avea loc summitul, o premieră pentru o astfel de reuniune a liderilor NATO, iar alte avioane de vânătoare vor asigura securitatea aeriană în Lituania, un stat aflat între exclava rusă Kaliningrad și Belarus, care a fost mult timp considerat un punct vulnerabil pe Flancul Estic al NATO.
Semnificația deosebită a reuniunii este dată de faptul că va reflecta modul în care comunitatea euroatlantică continuă să își articuleze răspunsul față de mediul actual de securitate serios afectat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Aceasta se referă inclusiv la asigurarea unei prezențe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forțe, echipamente și capabilități. Totodată, cooperarea cu partenerii NATO va fi consolidată inclusiv în privința dialogului politic, transmite Administrația Prezidențială.
Ce vor decide liderii NATO la summit
Aderarea Ucrainei la NATO
Agenda reuniunii pare să fie dominată de tema aderării Ucrainei la NATO și de maniera în care Alianța își va defini relația cu Ucraina, în contextul în care Volodimir Zelenski a făcut numeroase presiuni pentru ca Kievul să primească o invitație de aderare în cadrul summitului de la Vilnius.
Jens Stoltenberg a fost însă foarte clar, precizând că atâta vreme cât războiul continuă, Ucraina nu poate deveni membru al Alianței, iar la summit nu se va face o astfel de invitație.
Cu toate acestea, opiniile între Aliați sunt împărțite cu privire la cât de repede ar trebui să i se permită Ucrainei să adere, după ce luptele vor lua sfârșit.
Statele din Europa de Est susțin că la summit ar trebui să i se ofere Kievului o foaie de parcurs în acest sens. Pe de altă parte, SUA și Germania se feresc de orice fel de acțiune care ar putea duce Alianța mai aproape de un război cu Rusia.
În perioada premergătoare reuniunii de la Vilnius, mai multe state au susținut propunerea Marii Britanii de a permite Kievului accelerarea aderării la NATO. Potrivit oficialilor britanici, Kievul ar fi putut să sară peste MAP (Membership Action Plan), un program care stabilește obiectivele politice, economice și militare pe care statele trebuie să le îndeplinească înainte de a adera la NATO.
O astfel de măsură ar răspunde solicitărilor acelor aliați care au cerut ca NATO să treacă peste ambiguitatea summitului de la București - când Kievului i s-a promis că va intra în Alianță, dar fără să i se înainteze un calendar de aderare sau o invitație.
Totodată, în cadrul summitului, este posibil ca NATO să găsească argumente mai puternice decât în 2008 pentru a întări perspectiva Kievului de aderare, iar liderii statelor membre ar putea cădea de acord că formulările de tipul "locul de drept al Ucrainei este în NATO" sunt caduce și trebuie înlocuite cu "securitatea transatlantică ar fi incompletă fără Ucraina".
Garanții de securitate pentru Ucraina
Liderii NATO vor discuta la summit despre garanțiile de securitate acordate Ucrainei pentru perioada de după război, chiar dacă cel mai probabil aceste garanții vor fi emise la nivel bilateral și nu de Alianță per se.
Totodată, se așteaptă ca ajutorul occidental militar și financiar să continue a fi acordat Ucrainei, pentru a descuraja Rusia să declanșeze un nou atac după ce războiul se va fi încheiat. Stoltenberg a subliniat totuși că, potrivit articolului 5 din Tratatul NATO, Alianța va oferi garanții de securitate depline doar membrilor săi.
Consolidarea Flancului Estic al NATO
Liderii NATO vor revizui planurile de apărare ale Alianței și vor specifica în detaliu maniera în care NATO va răspunde unui atac al Rusiei.
Revizuirea planurilor regionale de apărare - primele de la finele Războiului Rece - reprezintă una dintre schimbările fundamentale pe care NATO le face din 1945 până astăzi. Noile planuri de apărare vor ajuta statele membre cu indicații specifice privind modul în care trebuie să își modernizeze apărarea și logistica.
Vreme de câteva decenii, NATO nu a considerat că sunt necesare planuri de apărare pe scară largă, însă în contextul în care un război sângeros se desfășoară chiar la granițele sale, NATO trebuie să aducă aceste planuri la zi, pentru a se asigura că știe cum să acționeze în situația unui conflict cu Moscova.
Turcia a blocat aprobarea planurilor din cauza formulărilor referitoare la locații geografice precum Cipru, însă este de așteptat ca problema să fie soluționată la summit, dacă Aliații nu ajung la un acord în cadrul reuniunilor premergătoare.
NATO va crește, de asemenea, țintele pentru producția de armament, deoarece Kievul consumă mai mult și mai repede decât pot produce țările occidentale.
În același timp, Aliații trebuie să stabilească cum vor pune în aplicare obiectivul NATO, convenit la summitul de la Madrid, de a crește forța de reacție rapidă a NATO de la 40.000 de soldați la peste 300.000 de soldați.
Aderarea Suediei la Alianță
Suedia speră să devina al 32-lea membru al Alianței.
Chiar dacă Turcia a refuzat în repetate rânduri să ratifice aderarea Suediei la NATO, Stoltenberg susține că probabilitatea ca cele două state să ajungă la un acord politic este ridicată. Oficialul NATO a făcut declarațiile în urma unei întrevederi cu oficiali din Suedia, Turcia și Finlanda
Actualizarea obiectivului de 2% pentru apărare
Stoltenberg își propune ca obiectivul convenit în 2014 - de a aloca 2% din PIB pentru apărare - să fie o condiție la care fiecare membru să adere.
Însă, în 2023, chiar și vechea țintă va fi îndeplinită de doar 11 dintre cei 31 de membri ai Alianței, potrivit estimărilor NATO.
Cei 11 aliați care își îndeplinesc obiectivul sunt Statele Unite, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Estonia, Lituania, Finlanda, România, Ungaria, Letonia și Slovacia. În coada clasamentului se află Canada, Slovenia, Turcia, Spania, Belgia și Luxemburg, ale căror cheltuieli de apărare au fost sub 1,4% din PIB.
Participarea României la Summitul de la Vilnius
Klaus Iohannis va participa, marți, 11 iulie 2023, la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, cu participarea Suediei, ca stat invitat să adere la NATO. Discuțiile se vor concentra pe agenda curentă a NATO, inclusiv evaluarea mediului de securitate și apărare marcat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum și a amenințărilor de securitate care decurg din acțiunile ilegale ale Rusiei.
Un alt subiect abordat va fi consolidarea în continuare a posturii de descurajare și apărare a NATO, dar și adaptarea și modernizarea Alianței în contextul de securitate actual. Liderii aliați vor discuta inclusiv despre angajamentul privind creșterea investițiilor în apărare.
Miercuri, 12 iulie 2023, Președintele Klaus Iohannis va participa la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, la care vor participa atât Suedia, în calitate de invitat, cât și partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum și Președintele Consiliului European și Președintele Comisiei Europene. Reuniunea va aborda relațiile NATO cu acești parteneri, precum și provocările de securitate din regiunea Indo-Pacific.
Tot la 12 iulie 2023 este preconizată participarea Președintelui Klaus Iohannis la prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de șefi de stat și de guvern, format nou care are menirea să consolideze relația politică NATO-Ucraina, oferind în același timp sprijinul necesar pentru avansarea aspirațiilor euroatlantice ale Ucrainei.
Președintele României va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a continuării implementării deciziilor de la Madrid privind consolidarea posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, astfel încât să fie realizată, în mod unitar și coerent, pe întregul Flanc, o veritabilă Apărare Înaintată. Președintele Klaus Iohannis va puncta importanța deciziilor reuniunii aliate în ceea ce privește adoptarea unui pachet de întărire a posturii aliate pe Flancul Estic, pe termen lung, în măsură să ofere țării noastre un grad superior de securitate și apărare.
De asemenea, șeful statului va reitera susținerea robustă pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce privește concretizarea aderării sale la NATO, precum și pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. În cadrul Summitului, Președintele României va susține reflectarea, în documentele și deciziile aliate ce vor fi adoptate, a importanței regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.
Editor : Andreea Smerea
