Ce face ca un stat să fie cu adevărat stat? De ce locuri precum Kosovo rămân cu un statut incert

Old globe on bookshelf background.
Foto: Guliver/GettyImages

Dacă te uiți la hartă, lumea pare organizată perfect. Există țări clar denumite și cu granițe clare. Și totuși, realitatea în teren este mult mai complicată. Peste tot în lume sunt regiuni aflate în diverse stadii de obținere și recunoaștere a independenței. Așa cum a arătat și o recentă controversă legată de locul Palestinei în aplicațiile de navigare ale Google și Apple, harta este departe de a fi o chestiune finalizată. 

Să luăm ca exemplu Kosovo, care și-a declarat independența în 2008, separându-se de Serbia în urma devastatorului război de la sfârșitul anilor 1990 și a dizolvării Iugoslaviei. La mai bine de 20 de ani de la război - și la peste 10 ani de la declarația de independență - statalitatea fostei provincii continuă să fie disputată. Recent, Dua Lipa, celebra cântăreață născută la Londra din părinți care au fugit din Kosovo în anii '90, a stârnit controverse după ce a postat pe Twitter o hartă a „Albaniei Mari” ce includea Kosovo. 

Separarea suveranității proprii de cea a altui stat este modul clasic prin care se nasc statele. Asta urmărește să facă și mișcarea de independență din Scoția. Tot așa Statele Unite și-au obținut independența în 1776, eliberându-se de „orice supunere datorată Coroanei Britanice”. 

Anul trecut, pașnica insulă Bougainville a votat în favoarea separării de Papua Noua Guinee, deschizând ceea ce pare a fi un lung drum către independență. 

Recunoașterea internațională, un pas crucial

Controlul asupra teritoriului și populației care s-au aflat până de curând sub o altă suveranitate este foarte important, dar pentru a funcționa ca toate celelalte state din lume este crucială recunoașterea internațională a noii suveranități.

Valoarea recunoașterii se reflectă și în modul în care aceste state se bucură de un statut în rândul unor organizații recunoscute, cum ar fi Națiunile Unite.

Sudanul de Sud, care și-a declarat independența în 2011, este considerat de mulți drept cel mai tânăr stat din lume, pentru că este cel mai recent stat acceptat la ONU. Alte declarații de independență care s-au înregistrat de atunci, cum ar fi cele ale regiunilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei (în 2014) sau a Cataloniei (în 2017), au fost ignorate pe plan internațional și deci acestea nu sunt considerate ca fiind noi state. 

Nu totul este în alb și negru

Însă nu totul este foarte bine stabilit. De pildă, declarația de independență a Kosovo, din 2008, nu este recunoscută de aproape jumătate dintre membrii ONU (inclusiv România). Iar printre aceștia se numără doi membri care cântăresc „greu”: China și Rusia, membre ale Consiliului de Securitate al ONU, care se bucură de dreptul la veto. Ele se vor opune ca fostei provincii sârbe să i se acorde statutul de membru cu drepturi depline la ONU.

Și totuși, Kosovo este membru al Băncii Mondiale, al Fondului Monetar Internațional, al UEFA și FIFA. Și-a făcut debutul și la Jocurile Olimpice, la ediția de la Rio. Ani de zile - tocmai pentru a-și consolida „acreditările” ca stat - Kosovo a încercat să se alăture concursului de muzică Eurovision, însă a fost blocat de Serbia, care este deja membră a Uniunii Europene de Radio și Televiziune (EBU), organizatoarea evenimentului. 

Kosovo nu este însă singurul stat al cărui statut pare să rămână în incertitudine. Palestina are doar statut de observator la ONU, deși este recunoscută de majoritatea membrilor și face parte din alte organizații internaționale precum Liga Arabă. 

Nici Taiwanul nu are statut deplin recunoscut, în ciuda faptului că este una dintre economiile importante ale lumii. 

Această lipsă de recunoaștere creează adesea probleme importante. De exemplu, pentru că Taiwanul nu este membru al Organizației Mondiale a Sănătății, nefiind recunoscut, nu a putut împărtăși cu celelalte state cunoștințe ce s-ar fi putut dovedi valoroase în stadiile inițiale ale pandemiei cu noul coronavirus. 

Diplomația unui lobby negativ

Kosovo, pe de altă parte, s-a confruntat și cu un fenomen invers - unele state și-au retras recunoașterea inițială a independenței sale, urmare a eforturilor diplomatice ale Serbiei, care încă refuză să accepte că fosta sa provincie este un stat independent. Serbia a reușit până acum să facă un lobby eficient anti-Kosovo la UNESCO și Interpol. 

Această tactică este folosită de alte câteva state care își văd subminată suveranitatea de mișcările separatiste. China s-a folosit de influența sa diplomatică pentru a convinge alte țări să nu mai recunoască Taiwanul.

Marocul a condiționat legăturile sale comerciale cu alte state de nerecunoașterea Republicii Arabe Sahrawi  din Sahara de Vest, pe care Marocul o consideră parte a teritoriului său. 

Acest trend al nerecunoașterii unui stat arată că suveranitatea nu este o chestiune absolută și nici nu e bătută în cuie. Oamenii din locuri precum Palestina își controlează doar pe jumătate teritoriile. Alte locuri, precum Kosovo, sunt cu un picior în sistemul internațional și cu unul în afară.

Dar, în același timp, lupta pentru recunoașterea independenței - cum ar fi cea a Scoției sau din Bougainville - sau competițiile gen „cine obține mai multă recunoaștere”, cum sunt cele între Kosovo și Serbia sau Taiwan și China - arată că suveranitatea, un cuvânt care îi stârnește pe politicieni, continuă să fie un fel de premiu pentru care demersurile diplomatice continuă. Este ceea ce definește lumea statelor din prezent.

(sursa: The Conversation)

Redactor: Luana Păvălucă

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate