Republica separatistă autoproclamată Nagorno-Karabah a anunţat joi autodizolvarea sa şi a tuturor instituţiilor sale începând de la 1 ianuarie 2024, la o săptămână după o ofensivă victorioasă a Azerbaidjanului în teritoriu, în urma celor 30 de ani de conflict, relatează AFP. La rândul său, premierul Armeniei, Nikol Pașinian, a denunţat "epurarea etnică" din enclavă și a cerut comunității internaționale să pedepsească Azerbaidjanul pentru aceasta.
Decretul lui Samvel Şahramanian anunţă dizolvarea "tuturor instituţiilor guvernamentale şi organizaţiilor (...) de la 1 ianuarie 2024" şi stipulează că în consecinţă "Republica Nagorno-Karabah (Arţah) îşi încetează existenţa", notează Agerpres.
Separatiştii armeni din Nagorno-Karabah au suferit săptămâna trecută în 24 de ore o înfrângere militară care i-a forţat să capituleze în faţa Azerbaidjanului, căruia enclava i-a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică. După ce a sprijinit decenii la rândul teritoriul, de această dată Armenia nu a mai intervenit.
Populaţia armeană din Nagorno Karabah a pornit ulterior într-un exod în care circa 65.000 de persoane, adică peste jumătate din cei circa 120.000 de locuitori, au plecat în doar câteva zile, de teama unor represalii din partea Azerbaidjanului, în pofida promisiunilor de la Baku că drepturile le vor fi respectate.
În acest context, joi, premierul armean Nikol Paşinian a îndemnat comunitatea internaţională să ia măsuri şi să pedepsească Azerbaidjanul pentru "epurarea etnică" în curs de desfăşurare în enclavă.
"În cazul în care condamnările (din partea comunităţii internaţionale) nu sunt urmate de decizii politice şi juridice adecvate, aceste condamnări vor deveni acte de consimţământ cu ceea ce se petrece", a denunţat premierul armean.
