O alianţă bipartită formată din personalităţi influente din domeniul apărării din Congresul american intenţionează să blocheze planul controversat al administraţiei Trump de a retrage trupele din România şi din alte avanposturi NATO de la frontiera cu Rusia, scrie duminică Kyiv Post, citând surse din Congresul SUA.
Congresmenii americani intenţionează să prezinte în zilele următoare o lege care ar bloca efectiv retragerea trupelor americane din Europa, semnalând o bătălie legislativă cu miză mare, care traversează liniile de partid şi opune Casei Albe lideri-cheie ai Congresului într-o decizie fundamentală de politică externă, potrivit News.ro.
Conflictul iminent survine după ce Pentagonul a confirmat planul – dezvăluit pentru prima dată de Kyiv Post marţi – de a întrerupe rotaţia trupelor în România. Criticii au condamnat imediat această mişcare, considerând-o un cadou pentru Vladimir Putin.
Sâmbătă, în cadrul unui interviu acordat Kyiv Post, doi consilieri senatoriali cu experienţă, familiarizaţi cu presiunile din Congres, au descris decizia Pentagonului ca fiind o „greşeală strategică” majoră, care subminează în mod direct poziţia de descurajare a NATO într-un moment în care tensiunile cu Rusia ating apogeul.
Revoltă republicană
Cea mai puternică opoziţie este condusă de republicani de rang înalt din domeniul apărării, ceea ce subliniază dezacordul profund pe care această decizie l-a provocat în cadrul instituţiilor de securitate naţională ale partidului.
Liderii republicani ai ambelor comisii ale forţelor armate din Congres – senatorul Roger Wicker şi reprezentantul Mike Rogers – au criticat într-o declaraţie comună decizia Pentagonului, calificând-o drept „necoordonată şi în contradicţie directă cu strategia preşedintelui”.
Ei nu au fost singuri. Congresmanul republican Mike Turner, care conduce delegaţia SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, s-a alăturat rapid celor care se pronunţă împotriva deciziei. Vineri seara, senatorul republican Thom Tillis şi-a făcut şi el auzită vocea, subliniind caracterul brusc al deciziei.
„Reducerea prezenţei noastre în România contravine unei strategii solide”, a declarat Tillis.
„România a fost un aliat de nădejde timp de aproape 30 de ani, investind miliarde pentru consolidarea NATO”, a spus Tillis înainte de a fi şi mai tranşant: „Nu ar trebui să-i luăm prin surprindere pe aliaţii Americii”.
Reacţia coordonată a republicanilor marchează un moment rar de sfidare faţă de politica militară a administraţiei sugerând o profundă îngrijorare că reducerea trupelor va degrada influenţa şi securitatea SUA în Europa, notează Kyiv Post.
Şi veteranii americani se opun planului Pentagonului de a reduce trupele de la graniţa cu Rusia. Preşedintele grupului care îi reprezintă pe veterani, Jeremy Hunt, a avertizat că reducerea trupelor subminează încrederea în Articolul 5 şi invită la un „calcul greşit” prin reducerea vizibilităţii SUA pe flancul estic.
Însă ceasul ticăie. Potrivit unor oficiali occidentali care au informat Kyiv Post vineri, după mişcarea din România, Pentagonul intenţionează să reducă forţele şi din Bulgaria, Ungaria şi Slovacia începând de luna viitoare.
Planul democraților
Democraţii, la rândul lor, simt o oportunitate de a combate politica administraţiei Trump şi de a proteja o structură eşenţială a alianţei. Adam Smith, membru democrat de rang înalt al Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanţilor, a părut să confirme iniţiativa legislativă în timpul unui discurs susţinut vineri la Consiliul pentru Relaţii Externe, prezentând acţiunea Congresului ca o necesitate urgentă.
„Noi, cei din Congres, vom încerca să punem lucrurile la punct pentru a-i împiedica să facă acest lucru, deoarece consider că este exact semnalul greşit pe care îl putem trimite lui Putin şi aliaţilor noştri europeni în acest moment”, a spus Smith.
El nu s-a ferit să vorbească despre implicaţiile mai largi, avertizând că această mişcare alimentează o tendinţă izolaţionistă periculoasă.
„Se ajunge la subminarea întregii idei că îi vom arăta lui Putin că nu plecăm nicăieri. Dacă retragem forţe semnificative din Europa de Est, acest lucru subminează mesajul”, a subliniat el.
Democratul a atribuit decizia unei ideologii îngrijorătoare care a prins rădăcini în cadrul administraţiei. Retragerea, a susţinut Smith, „reflectă aripa izolaţionistă îngrijorătoare şi problematică din cadrul Partidului Republican, care consideră că restul lumii nu merită atenţia noastră”, a punctat reprezentantul democrat.
Pentagonul a încercat să prezinte retragerea ca o „ajustare strategică” logică, necesară pentru a elibera resurse pentru regiunea Indo-Pacific – noul „teatru de prioritate” al administraţiei.
Dar criticii de ambele părţi resping această justificare, argumentând că momentul nu putea fi ales mai prost şi că este în contradicţie directă cu mantra administraţiei „pace prin forţă”.
Diplomatul american Daniel Fried, unul dintre principalii arhitecţi ai politicii europene a SUA de după Războiul Rece, a sugerat într-un interviu acordat Kyiv Post că lupta este departe de a fi terminată. „Întotdeauna există o modalitate de a schimba o decizie în lumea lui Trump, nu-i aşa? Întotdeauna există o modalitate de a face acest lucru. Nimic nu este bătut în cuie”, a remarcat Fried, aprobând criticile venite dinspre Congres. „Cred că preşedintele Turner şi senatorul Wicker au dreptate să continue să insiste în această direcţie”, a spus el.
Comentariile lui Fried sugerează că Congresul are o şansă reală de a inversa politica. El şi-a exprimat speranţa că rezultatul final al revizuirii mai ample a poziţiei administraţiei va limita daunele.
„Sper, de asemenea, că atunci când vom vedea rezultatele revizuirii poziţiei, acestea se vor reduce doar la retrageri simbolice şi nu la o reducere majoră”, a subliniat el.
Acţiunea Congresului pregăteşte terenul pentru o confruntare dramatică, forţând administraţia să aleagă între obiectivele sale politice şi voinţa unită a conducerii în materie de apărare a propriului partid, conchide Kyiv Post.
Editor : M.B.
