BUSINESS CLUB | O lume plină de datorii
Puerto Rico se îndreaptă către o spirală a morţii - acesta a fost mesajul guvernatorului Alejandro Garcia Padilla pentru Washington. Până mâine, guvernul trebuie să plăteasca 655 de milioane de dolari la care se adaugă alte 400 de milioane, datorate de PREPO, compania naţională de electricitate. În total, mai bine de un miliard de dolari, bani pe care Puerto Rico nu îi are.
Într-un mesaj televizat, guvernatorul din Puerto Rico a făcut un apel fără precedent către Washington pentru a restructura datoria teritoriului american. Se poate face doar cu răsucirea legilor şi a înţelegerilor, la fel ca în Grecia şi în Ucraina. Şi, la fel ca peste tot, aici s-a ajuns după consumarea multor bani, pe care nu-i aveau, pe lucruri de care nu aveau nevoie.
„Scopul este să negociem un moratoriu cu deţinătorii obligaţiunilor pentru a amâna câţiva ani plata datoriilor astfel încât să putem folosi acei bani pentru a ne achita datoria şi a investi aici, în Puerto Rico, pentru a crea locuri de muncă şi a accelera economia”, a declarat Alejandro Garcia Padilla, guvernatorul din Puerto Rico.
Cu o datorie publică uriaşă, de 72 de miliarde de dolari, guvernatorul vrea ca Puerto Rico să fie declarat falimentar. Ar obţine protecția legii falimentului şi restructurarea datoriilor, doar că legea falimentului, aşa cum e azi scrisă, nu i se aplică. E pentru companii, pentru municipalităţi, nu şi pentru state, astfel că Puerto Rico cere o extindere a legii care să o salveze.
Tratament special cere şi Ucraina, ai cărei oficiali ameninţă că nu vor mai plăti un ban până când nu se renegociază termenii împrumuturilor. Astăzi sau mâine, ministrul de Finanţe ucrainean se va întâlni cu creditorii la Washington, de la care vrea să obţină o restructurare a datoriilor. Kievul are o datorie de 70 de miliarde de dolari din care 40 de miliarde reprezintă datorie externă. Ucraina solicită o ştergere de datorii. Creditorii, în special cei privaţi, oferă doar o amânare a plăţii principalului pentru patru ani, patru ani în care să plătească doar dobânzi. Diferenţele de perspectivă sunt mari. Varianta ucraineană ar presupune o tăiere de 15 miliarde de dolari. Creditorii ar uşura sarcina pe termen scurt şi mediu cu doar nouă miliarde.
Chiar dacă sunt încleştaţi în negocieri surde cu creditorii, grecii vor acelaşi lucru în final. O nouă ştergere a datoriei, ajunse la aproape 180% din PIB. Prin al doilea program de ajutor financiar, din 2011, Atena a obţinut o reducere a datoriei de 52%, în principal prin dobânzi preferenţiale şi rescadenţări pe termene lungi, care se întind până în 2054.
Un stat poate sucomba însă şi din alte cauze financiare. Ciprul a fost aproape de colaps financiar şi a avut nevoie de ajutor internaţional pentru că sistemul său financiar, supradimensionat faţă de PIB-ul ţării, a fost măcinat de active neperformante.
Moldova pare să aibă o situaţie similară. Deşi datoria publică nu este mare, ţara riscă falimentul pentru că băncile sale mari au fost devalizate.
Balonul datoriilor suverane s-a umflat până la un nivel care, în unele ţări, este nesustenabil. Datoria publică mondială a trecut de 56.000 de miliarde de dolari. Din 2007, a crescut cu 27.000 de miliarde de dolari. În cea mai mare parte, în ţările dezvoltate. 100.000 de dolari se adaugă la fiecare secundă.
La datoria publică se adaugă cea privată şi se ajunge la 200.000 de miliarde de dolari, datorii la nivel global. Bani care adesea au mers să alimenteze excese, nu investiţii sănătoase.
Sustenabilitatea datoriei, mai mult decât nivelul ei, este marea problemă. În anii '50, Marea Britanie ajunsese, din cauza efortului de război, la o datorie de 200% din Produsul Intern Brut. Dar a scăzut ponderea în urma unei creşteri economice rapide. Acum, economiile cresc încet sau stagnează, iar creşterea datoriei are un ritm mai accelerat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
