New York, Londra şi Paris ocupă primele trei poziţii în Indicele Global al Oraşelor pentru 2026 al Oxford Economics. Indicele este stabilit în funcție de cinci criterii: economie, capital uman, calitatea vieţii, mediu şi guvernare. Singurele orașe din România care apar în acest clasament sunt București și Iași.
Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose (California), Tokyo şi Zurich completează primele zece locuri ale clasamentului, care conține 1.000 de poziții.
La stabilirea clasificării sunt evaluate cinci categorii: economie, capital uman, calitatea vieţii, mediu şi guvernare, scrie Agerpres.
Bucureşti şi Iaşi, singurele oraşe româneşti în top
Bucureşti şi Iaşi sunt singurele oraşe româneşti care figurează în acest clasament al Oxford Economics.
Capitala României se clasează pe locul 214 la evaluarea generală: pe poziţia 111 în ceea ce priveşte economia, pe locul 375 la capitalul uman, pe locul 234 la calitatea vieţii, pe poziţia 419 în ceea ce priveşte mediul şi pe locul 346 la guvernanţă.
În afară de Bucureşti, în acest clasament mai figurează oraşul Iaşi, clasat pe poziţia 486.
Oraşul din nord-estul României se situează în prima jumătate a clasamentului la majoritatea indicatorilor - 398 la economie, 472 la calitatea vieţii, 278 la mediu şi 346 la guvernanţă - cu excepţia indicatorului privind capitalul uman, unde Iaşiul se clasează abia pe poziţia 808.
SUA şi Europa domină clasamentul
Madridul ocupă locul 30 şi conduce clasamentul în Spania, urmat de Barcelona (72), Valencia (180), Palma de Mallorca (200), Bilbao (211), Malaga (212), Zaragoza (219), Sevilla (229), Santa Cruz de Tenerife (239) şi Las Palmas (248), potrivit Oxford Economics, o companie globală de cercetare economică, prognoză şi consultanţă, potrivit EFE.
În America Latină, Buenos Aires ocupă locul 138, Lima este pe locul 196, Ciudad de Mexico se situează pe locul 221, San Jose, în Costa Rica, se regăseşte pe locul 297, iar Bogota pe locul 299.
Oxford Economics identifică, de asemenea, Brasilia, Lima, Medellin, Monterrey şi Santiago drept „Oraşe de urmărit”, aşteptându-se ca acestea să urce în clasament în următorii ani.
Statele Unite şi Europa domină primele locuri în indice, deşi cu profiluri diferite: oraşele americane se remarcă în special prin puterea lor economică şi capitalul uman, în timp ce oraşele europene au performanţe mai bune în ceea ce priveşte calitatea vieţii, mediul şi guvernanţa.
Potrivit companiei de consultanţă, Madridul se remarcă prin economia sa diversificată şi capitalul uman, în timp ce Barcelona combină o bază economică şi de talente solidă cu o calitate ridicată a vieţii şi atractivitate internaţională. Valencia şi Bilbao excelează în ceea ce priveşte calitatea vieţii şi mediul.
Provocări pentru marile orașe
Raportul menţionează creşterea populaţiei şi presiunea asupra pieţei imobiliare drept provocări-cheie pentru marile oraşe spaniole, unde cererea crescută şi oferta limitată au dus la creşterea preţurilor de achiziţie şi închiriere.
Oraşe precum Madrid şi Barcelona „au reuşit să atragă oameni, investiţii şi afaceri, dar oferta de locuinţe nu a ţinut pasul”, afirmă compania, care consideră că accesibilitatea va fi „din ce în ce mai importantă pentru atragerea lucrătorilor”.
Studiul evidenţiază, de asemenea, progresul mai multor oraşe din Europa Centrală şi de Est şi Asia: Varşovia a urcat 109 locuri, Taipei a avansat 12 pentru a intra în top 50, iar Kuala Lumpur a urcat 14 locuri, ajungând pe poziţia 65. Shenzhen a intrat pentru prima dată în top 100, iar Beijingul se clasează pe poziţia 165.
Budapesta se află pe poziţia 111, Sofia se clasează pe poziţia 303, iar Kievul, capitala Ucrainei, o ţară aflată în război, ocupă poziţia 304. În schimb, Odesa se clasează pe poziţia 605. Totodată, Moscova ocupă poziţia 313.
La polul opus se află două oraşe din China, Guigang (locul 996) şi Weinan (locul 998), precum şi capitala Haiti, Port-au-Prince (locul 997), oraşul Sultanpur din India (locul 998) şi oraşul nigerian Sokoto (locul 1.000).
Oxford Economics anticipează, de asemenea, o importanţă tot mai mare pentru oraşele asiatice, deoarece creşterea productivităţii şi a produsului lor intern brut (PIB) le ridică nivelul de trai.
Editor : B.P.
