Femeile de serviciu au forţat creditorii Greciei să iasă din sediul Finanţelor pe scara de incendiu

„După patru ani în care s-au confruntat cu proteste de proporţii, sindicate intransigente, manifestanţi mascaţi şi politicieni greci care nu se ţin de cuvânt, inspectorii (creditorilor internaţionali, n.r.) au avut parte de o sperietură zdravănă când au venit marţi, pentru a nu ştiu câta oară, la Ministerul de Finanţe: femei de serviciu furioase angajate la stat”, potrivit blogului cotidianului Wall Street Journal.

Zeci de femei de serviciu s-au stârns în faţa clădirii la sosirea reprezentanţilor instituţiilor internaţionale, „strigând cu voci ascuţite, care putea fi auzite la câteva străzi distanţă”, pentru a protesta faţă de concedierile cerute de inspectori în sectorul public.

Protestul a declanşat o alertă de securitate fără precedent la Ministerul de Finanţe.

„După o întâlnire care a durat peste două ore, oficialii FMI, UE şi BCE - cunoscută drept troica creditorilor - s-au furişat din minister pe o scară de incendiu exterioară, evitând astfel ieşirea principală. Cu puţin înainte ca aceştia să evadeze, gărzile de corp solide ale troicii au fost văzute inspectând ruta de evadare pentru a fi siguri că era liberă de femei de serviciu furioase”, scrie WSJ.

Decizia de a fugi din clădire pe scara de incendiu şi în continuare către un garaj subteran a stârnit mirare, scrie publicaţia americană. În timpul precedentelor vizite la Atena, măsurile de securitate pentru reprezentanţii troicii au fost foarte reduse. Atât de reduse, încât trecătorii putea să-i privească fără probleme la deplasările prin Atena pentru întâlniri cu oficialii eleni. Nimeni nu i-a deranjat niciodată.

Rămâne însă de văzut dacă utilizarea rutei de urgenţă a fost cauzată de femeile de serviciu nemulţumite sau dacă există alte ameninţări la adresa inspectorilor troicii la Atena, notează WSJ.

Grecia a fost salvată de la colapas financiar de către statele zonei euro şi FMI cu două pachete de împrumuturi, în total 240 de miliarde de euro începând din 2010, după ce îndatorarea foarte ridicată a statului a făcut imposibilă finanţarea la dobânzi sustenabile de pe piaţa financiară. Împrumuturile au fost condiţionate de măsuri dure de austeritate, inclusiv concedieri, reduceri de salarii şi creşterea taxelor.