Statele Unite au adoptat joi sancţiuni economice împotriva unor companii de biotehnologie şi de înaltă tehnologie chineze, pe care le acuză că au o contribuţie la amplificarea supravegherii minorităţii uigure din provincia Xinjiang din China. Beijing a criticat decizia Washingtonului.
Departamentul american al Comerţului a inclus joi circa 30 de entităţi din China pe o listă neagră care restrânge exporturile sensibile, scrie Agerpres, preluând AFP.
În același timp, Trezoreria le-a interzis cetăţenilor americani să facă afaceri cu opt companii high tech, printre care şi liderul mondial pe piaţa dronelor, DJI, care se afla deja pe lista neagră a Departamentului Comerţului, din decembrie 2020.
China şi-a exprimat vineri „opoziţia fermă” faţă de noile sancţiuni adoptate de SUA împotriva unor companii chineze acuzate de Washington de participare la încălcări ale drepturilor minorităţii uigure.
„Vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale entităţilor şi companiilor chineze”, a declarat în faţa presei Wang Wenbin, un purtător de cuvânt al Ministerului chinez al Afacerilor Externe.
Măsurile survin la o zi după cele care au vizat alte cinci entităţi chineze acuzate că favorizează traficul de opiacee de sinteză, responsabile de un număr record de decese prin supradoză în SUA.
De această dată, Departamentul Comerţului şi Trezoreria au atacat înalta tehnologie chineză, care ar fi folosită pentru a încălca drepturile populaţiei uigure, majoritar musulmane, în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei.
Embargo pe produsele fabricate în provincia Xinjiang
Organizaţii de apărare a drepturilor omului au relatat că Beijingul desfăşoară o supraveghere fără precedent a acestei populaţii, în special prin cercetări cu autorul ADN-ului şi folosirea inteligenţei artificiale pentru recunoaştere facială.
„Cercetarea ştiinţifică în biotehnologie şi în inovaţia medicală poate salva vieţi. Din păcate, Republica Populară Chineză alege să folosească aceste tehnologii pentru a-şi controla populaţia şi pentru a-i reprima pe membrii grupurilor minoritare etnice şi religioase”, a spus secretarul american al Comerţului, Gina Raimondo, justificând noile sancţiuni.
Institutele de cercetare vizate de aceste noi sancţiuni ale SUA cuprind centre axate pe transfuzii de sânge, bioinginerie şi toxicologie.
În acelaşi timp, tot joi, Senatul SUA a aprobat în unanimitate o lege care interzice importurile în SUA a unei game largi de produse fabricate în provincia chineză Xinjiang, cu scopul de a lupta împotriva muncii forţate a minorităţii uigure.
Argumentul este că munca în lagăre este atât de răspândită în Xinjiang, încât este dificil de a separa produsele care sunt fabricate în astfel de condiţii de celelalte mărfuri.
Adoptarea legii este o victorie pentru susţinătorii unei politici agresive menite a lupta împotriva încălcării drepturilor omului. Votul a survenit în ciuda campaniei de lobby a companiilor, care au susţinut că legea ar perturba lanţurile de aprovizionare mondiale, aflate deja sub presiune din cauza pandemiei.
Legea mai trebuie promulgată de preşedintele Joe Biden.
Criticând permanent încălcările asupra drepturilor omului şi evidenţiind ameninţările la adresa securităţii naţionale americane, administraţia preşedintelui Joe Biden şi-a înmulţit sancţiunile economice împotriva intereselor chineze, ceea ce a dus la deteriorarea relaţiilor diplomatice cu Beijingul.
Editor : Bogdan Păcurar
