Experţii din Comitetul ONU pentru Drepturile Omului au declarat miercuri că legea chineză privind securitatea Hong Kongului trebuie abrogată, transmite Reuters.
Actul normativ impus de Beijing în 2020 este controversat din cauza posibilităţii de a fi utilizat ca instrument de represiune, deşi oficialităţile din China şi din Hong Kong au susţinut în repetate rânduri că este vital pentru stabilizarea fostei colonii britanice după protestele antiguvernamentale din 2019.
Comitetul, care monitorizează implementarea Pactului Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice (ICCPR) de către statele semnatare, şi-a publicat concluziile despre Hong Kong în urma unei revizuiri periodice. Recomandările sale sunt primele formulate de un corp independent de experţi ai ONU după 2020.
„De la promulgarea în 2020, NSL (legea securităţii naţionale) a dus, potrivit unor informaţii, la arestarea a peste 200 de oameni, dintre care 12 copii”, arată un comunicat potrivit căruia comitetul „a cerut Hong Kongului să acţioneze pentru abrogarea legii securităţii naţionale, iar până atunci să se abţină de la aplicarea acesteia”.
Hong Kongul a fost retrocedat Chinei de către Regatul Unit în 1997. Beijingul a garantat atunci un grad ridicat de autonomie pentru fosta colonie, inclusiv libertatea de exprimare, în cadrul unui aranjament cunoscut ca „o singură ţară, două sisteme”. Conform Reuters, criticii legii securităţii afirmă însă că autonomia s-a erodat rapid.
Comitetul ONU şi-a exprimat de asemenea regretul că guvernul Hong Kongului nu a reuşit să ofere garanţii explicite că membrii societăţii civile care au contribuit la revizia periodică nu vor fi vizaţi.
Legea securităţii a fost dictată de China fără vreun proces consultativ sau legislativ local şi incriminează fapte cum ar fi subversiunea, pentru care se pot pronunţa condamnări la închisoare pe viaţă.
Regimul mai strict din Hongk Kong îl reflectă pe cel din restul Chinei, unde preşedintele Xi Jinping a implementat în ultimul deceniu reprimarea dură a disidenţei, inclusiv prin pedepse cu închisoarea pentru criticii regimului sau pentru apărătorii drepturilor omului, apreciază Reuters, citată de Agerpres.
