Un schelet care ar putea fi cel al lui d'Artagnan a fost descoperit într-o biserică din Maastricht, Ţările de Jos, oraşul în care celebrul muschetar a murit în urmă cu mai bine de 350 de ani, a relatat miercuri o agenţie media locală.
Scheletul a fost găsit într-o biserică modernă ale cărei origini datează cel puţin din secolul al XIII-lea, în timpul unor reparaţii legate de o prăbuşire parţială a podelei în februarie, a explicat L1 Nieuws, o agenţie media din provincia Limburg, scrie News.ro.
Faimosul muschetar
Charles de Batz de Castelmore, cunoscut sub numele de d'Artagnan, faimosul muschetar al regilor Ludovic al XIII-lea şi Ludovic al XIV-lea, originar din Lupiac (Gers), şi-a petrecut viaţa în slujba coroanei franceze. Acest nobil gascon l-a inspirat în secolul al XIX-lea pe eroul lui Alexandre Dumas, „Cei trei muschetari”, un personaj devenit acum celebru în întreaga lume datorită romanului şi numeroaselor adaptări cinematografice.
În timpul asediului oraşului Maastricht din 1673, muschetarul a fost ucis, probabil de un glonţ de muschetă. Locul său de veci a rămas un mister de atunci. O monedă franceză a fost găsită lângă schelet în Maastricht, potrivit diaconului Jos Valke, care a fost prezent în timpul săpăturilor iniţiale.
„Mai mult, locul mormântului indică faptul că este vorba despre o persoană importantă: scheletul a fost găsit acolo unde se afla odinioară altarul, iar sub un altar erau îngropate doar figuri regale sau de altă natură importante la acea vreme”, a declarat el pentru L1 Nieuws. Scheletul a fost scos din biserică şi se află acum într-un institut arheologic din Deventer (estul Germaniei), a relatat agenţia media.
O probă de ADN a fost prelevată din schelet la 13 martie şi este în prezent analizată într-un laborator din München. Pentru Wim Dijkman, un arheolog care caută rămăşiţele lui d'Artagnan de 28 de ani, o astfel de descoperire ar putea reprezenta un punct culminant al carierei. „Sunt întotdeauna foarte precaut; sunt om de ştiinţă. Dar am aşteptări mari”, a declarat el pentru L1 Nieuws.
Editor : Sebastian Eduard
