Desemnarea premierului în R. Moldova, contestată la Curtea Constituțională

Igor Dodon, liderul PSRM 

Premierul desemnat are la dispoziție maximum 15 zile pentru a se prezenta cu un cabinet în fața Parlamentului, pentru învestitură. Termenul-limită este 29 ianuarie. Daca nu este votat până atunci un premier, Parlamentul se dizolvă și sunt convocate alegeri anticipate. Acest scenariu se va întâmpla și dacă Pavel Filip nu primește votul de învestitură. 

Socialiștii cer magistraților să se spună și dacă desemnarea primului candidat al președintelui, Ion Sturza, care nu a putut obține validarea în Parlament din cauza lipsei de cvorum, poate fi considerată un proces încheiat sau nu.

„Am depus câteva sesizări. Cerem Curții să verifice constituționalitatea Decretului de desemnare la funcția de prim-ministru a dlui Pavel Filip. Noi considerăm că acest decret este anticonstituțional. Candidatul urma să fie desemnat până pe 14 ianuarie. Noi considerăm că a fost încălcată și procedura de creare a majorității parlamentare absolute. Ea se creează în plenul Parlamentului de către fracțiuni parlamentare. Și al treilea motiv, noi am cerut CC să verifice dacă tentativa de numire a dlui Sturza a fost consumată sau nu. Noi am adus argumente de ce considerăm că această tentativă din 4 ianuarie nu poate fi considerată consumată”, a declarat liderul socialiștilor, citat de agora.md.

Dodon a mai spus că o scrisoare similară urmează să fie depusă și la Președinție.  

„Aducem toate argumentele în care cerem ca președintele să-și anuleze Decretul de desemnare a dlui Filip în funcția de prim-ministru. Curții Constituționale i-am solicitat ca până la examinare să suspende acest Decret”, a adăugat Igor Dodon.

Socialiștii, care au 24 de mandate în legislativ, au declarat că nu participă la nicio ședință a Parlamentului în luna ianuarie decât cea la care se va discuta dizolvarea acestei instituții. 

Pe de altă parte, premierul desemnat, Pavel Filip, intenționează ca până la sfârșitul acestei săptămâni să vină în plenul Parlamentului cu programul de guvernare și componența cabinetului de miniștri pentru a cere votul de încredere. Filip a făcut aceste declarații după consultările purtate luni dimineață cu cei 14  deputați foști comuniști, membri ai Platforme social-democrate. El va avea consultări cu toate forțele politice.    

Saga desemnării premierului în Republica Moldova

Pavel Filip a fost desemnat pentru funcția de premier după o adevărată „saga” politică. Mai întâi a fost demis premierul liberal-democrat Valeriu Streleț, la 29 octombrie 2015, după ce fostul lider al PLDM, Vlad Filat, a fost arestat. Au urmat lungi negocieri pentru formarea unei noi coaliții parlamentare. Până ca aceasta să fie găsită, președintele Nicolae Timofti l-a propus premier pe omul de afaceri Ion Sturza. În momentul în care acesta a mers în Parlament pentru a obține votul de învestitură, o bună parte dintre deputați au boicotat ședința, astfel că nu s-a putut obține cvorumul necesar. S-a considerat că e vorba despre o încercare eșuată de a învesti un premier.

Ulterior, Partidul Democrat, Partidul Liberal, 14 foști deputați comuniști și șapte deputați liberal-democrați - care au încălcat consemnele date de partid (PLDM al fostului premier Vlad Filat) de a se situa în opoziție - au anunțat crearea unei majorități parlamentare (56 de parlamentari din 101). L-au propus ca premier pe Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri. Președintele însă l-a respins, invocând un articol din Constituție referitor la integritatea morală a persoanei desemnate pentru postul de prim-ministru, și l-a propus pe unul dintre consilierii săi, Ion Păduraru, pentru funcția de premier, după ce în prealabil ceruse reconfirmarea coaliției parlamentare (între timp, apăruseră informații că deputații din PDLM și-ar fi retras semnăturile de pe Declarația de constituire a alianței). După ce coaliția a reconfirmat că are majoritatea necesară, Ion Păduraru s-a retras, astfel că noul candidat propus președintelui - și de data aceasta acceptat - a fost democratul Pavel Filip.

Citiți și: Perspective neclare pentru Republica Moldova, după un an nefast