Surpriză totală în R. Moldova: Președintele va fi ales direct de popor, decide Curtea Constituțională

Anun­țul a fost făcut de către Ale­xan­dru Tănase, pre­șe­din­tele Cur­ții Con­sti­tu­țio­nale, scrie Ziarul de Gardă. Potri­vit deci­ziei Cur­ții, arti­co­lul 78 din Con­sti­tu­ție, care se referea la ale­ge­rea șefu­lui sta­tu­lui, se modi­fică astfel: „Pre­șe­din­tele este ales prin uni­ver­sal, egal, direct, secret și liber expri­mat. Pen­tru fun­cţia de Preşe­dinte al R.Moldova pot can­dida cetă­ţe­nii R. Mol­dova care au împli­nit vâr­sta de 40 de ani, au locuit sau locu­iesc pe teri­to­riul ei nu mai puţin de 10 ani şi cunosc limba de stat… Este decla­rat ales can­di­da­tul care a întru­nit cel puţin jumă­tate din votu­rile ale­gă­to­ri­lor ce au par­ti­ci­pat la ale­geri.  În cazul în care nici unul din­tre can­di­daţi nu a întru­nit această majo­ri­tate, se orga­ni­zează al doi­lea tur de scru­tin, între pri­mii doi can­di­daţi sta­bi­liţi în ordi­nea numă­ru­lui de voturi obţi­nute în pri­mul tur”.

Decizia Curții Constituționale de la Chișinău intervine după ce la 12 noiem­brie, depu­ta­ții Par­ti­du­lui Libe­ral Demo­crat din Mol­dova au con­tes­tat la Cur­tea Con­sti­tu­țio­nală legea prin care au fost aduse modi­fi­cări Con­sti­tu­ției, astfel încât Moldova a trecut de la republică prezidențială la republică parlamentară. Amendarea Constituției în acest sens s-a făcut însă în anul...2000!

Liberal-democrații au argumentat că amendarea Constituției s-a făcut, atunci, prin încălcarea legii. 

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Praful saharian sufocă România

Accident grav în București

Două românce primesc 100.000 de euro despăgubiri după ce sora lor a murit în Italia

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 24 aprilie

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Pro­iec­tul de lege pen­tru modi­fi­ca­rea Con­sti­tu­ției, ela­bo­rat încă din 1999, fusese avi­zat de Cur­tea Con­sti­tu­țio­nală cu men­țiu­nea ca ini­ția­tiva tre­buie să rămână așa cum a fost pre­zen­tată magis­tra­ți­lor. Numai că, la vota­rea legii în Par­la­ment în lectura a doua, s-au adop­tat mai multe amen­damente prin care pro­iec­tul a fost schim­bat. Ast­fel, a fost modificată vâr­sta minimă a can­di­da­ți­lor la func­ția de pre­șe­dinte de la 35 la 40 de ani, pre­cum și numă­rul de voturi nece­sare în Parlament pen­tru ale­ge­rea șefu­lui sta­tu­lui – de la 51 la 61 de voturi.

Prin urmare, judecătorii au decis că textul fundamental al țării revine la varianta anterioară modificărilor din 2000. 

Astfel, scrie Unimedia, Articolul 78 din Constituția Republicii Moldova va conține următoarele aliniate:

„Alegerea Preşedintelui

(1) Preşedintele Republicii Moldova este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. 

(2) Pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova pot candida cetăţenii Republicii Moldova care au împlinit vârsta de 40 de ani, au locuit sau locuiesc pe teritoriul ei nu mai puţin de 10 ani şi posedă limba de stat. Modul de propunere a candidaţilor este stabilit prin lege organică. 

(3) Este declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri. 

(4) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. 

(5)Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi, cu condiţia că numărul acestora e mai mare decît numărul voturilor exprimate împotriva candidatului. 

(6) Procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova este stabilită prin lege organică.”

Controversa legată de vârstă

Decizia de ultimă de oră a Curții Constituționale a dat naștere mai multor controverse. Una dintre cele mai importante țin de limita de vârstă pe care trebuie să o aibă candidatul, scrie Unimedia. Astfel, în cazul în care s-ar fi revenit la vechile prevederi, cele de până la 2000, atunci pentru a putea să se înscrie în cursa pentru președinție, un candidat ar fi trebuit să aibă minimum 35 de ani.  Totodată, ar trebui declarat ales candidatul care a întrunit cel puţin jumătate din voturile alegătorilor ce au participat la alegeri.

În prezentarea noii forme a articolului 78, însă, Alexandru Tănase, președintele Curții Constituționale, a vorbit menționat 40 de ani ca fiind limita de vârstă. Deocamdată, în comunicatul de presă al Curții, nu apare nicio referire la vârstă.

Un fost judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, a declarat pentru UNIMEDIA că în cazul în care au fost anulate modificările aduse Constituției în anul 2000, atunci plafonul de vârstă pentru candidații la funcția de șef al statului trebuie să fie de 35 de ani.

Renato Usatîi, unul dintre liderii cu popularitate în ascensiune în R. Moldova, considerat prorus, are 37 de ani.

Petru Clej: Poate o Curte formată din nouă oameni nealeși să se pronunțe asupra modificării Constituției înseși?

Jurnalistul Petru Clej, un bun cunoscător al situației din Republica Moldova, a explicat la Digi24 care ar putea fi efectele acestei decizii:

„Curtea spune că acum 15 ani și jumătate, în iulie 2000, când s-a făcut modificarea Constituției, s-a făcut acest lucru prin încălcarea procedurii și fără avizul Curții Constituționale, ceea ce a dus la un mecanism de alegere viciat și la instabilitate politică în perioada de după 2009 până, practic, acum. Se amintește că prin vot indirect nu a fost ales președintele timp de trei ani și jumătate, din mai 2009 până în 2012. Curtea a fost sesizată abia la 12 noiembrie 2015, ar trebui să-i întrebăm pe deputați de ce au făcut-o atât de târziu. Dar mai e o întrebare logică: poate o Curte Constituțională făcută din nouă oameni nealeși să se pronunțe asupra modificării Constituției înseși? Este normal acest lucru? Asta este o întrebare. Eu cred că toate chestiunile de oportunitate politică pălesc în fața acestei decizii extraordinare, luate la 15 ani după modificarea Constituției”, a arătat la Digi24 jurnalistul Petru Clej.

Mandatul lui Nicolae Timofti, președintele R. Moldova, care expiră peste 12 zile, poate fi prelungit sau președintele Parlamentului poate fi numit președinte interimar până la alegerea unui nou șef al statului, a mai explicat Petru Clej.

Alegerea directă a președintelui R. Moldova a fost una dintre cerințele oamenilor care au ieșit în stradă la Chișinău la sfârșitul anului trecut. 

În R. Moldova a fost organizat un referendumu pentru alegerea președintelui prin sufragiu direct, însă nu a fost validat din cauza slabei participări la vot a electoratului. Totuși, cei care au ieșit la vot s-au pronunțat masiv în favoarea alegerii directe a președintelui.