Foto Papa Francisc, omagiat în cea mai oropsită regiune a lumii. Suveranul pontif a fost „vocea celor fără voce” și „un simbol al păcii”

Papa Francisc a fost lăudat de liderii africani pentru implicarea sa în promovarea păcii, justiției sociale și incluziunii religioase pe continent, după anunțul morții suveranului pontif, informează Radio France Internationale. Vizitele sale în zece țări africane au fost marcate de mesaje puternice împotriva corupției, excluderii sociale și colonialismului economic, însă nu au lipsit nici momentele de tensiune, în special în legătură cu poziția Vaticanului față de comunitatea LGBTQ.

Președintele Comisiei Uniunii Africane, Mahmoud Ali Youssouf, a lăudat „implicarea curajoasă a papei în continentul african, amplificând vocile celor fără voce, promovând pacea și reconcilierea și solidarizându-se cu cei afectați de conflicte și sărăcie”.

Președintele Kenyei, William Ruto, a afirmat că papa Francisc „a întruchipat conducerea prin slujire prin umilința sa, angajamentul neclintit față de incluziune și justiție și profunda compasiune pentru cei săraci și vulnerabili”.

Aproximativ 20% dintre catolicii lumii trăiesc în Africa, majoritatea în Republica Democrată Congo, Nigeria, Uganda, Tanzania și Kenya.

„Ne-am simțit oameni”

În 2015, în timpul primei sale vizite pe continent, Papa Francisc a celebrat liturghia în cartierul Kangemi din Nairobi, Kenya, unde a criticat „noile forme de colonialism” care agravează „nedreapta excludere urbană”.

El a denunțat „minoritățile bogate care acaparează resursele în detrimentul celor săraci” și a lăudat solidaritatea din cartierele defavorizate.

„S-a prezentat ca papa celor săraci și a explicat că de aceea a ales această biserică”, își amintește Lucy Nganga, o credincioasă din Kangemi.

„Vedem oameni importanți aici doar când vin să ceară voturi. Așa că, pentru ca papa să vină în Kangemi, să vadă cum trăim și să fie parte din comunitatea noastră, chiar și pentru o oră, a fost o onoare. Ne-am simțit oameni”, a spus Theresa Siuwai, o altă credincioasă.

O vizită riscantă, un gest simbolic

Tot în 2015, Papa Francisc a vizitat Bangui, capitala Republicii Centrafricane, aflată în criză după lovitura de stat dată de coaliția Seleka. Tensiunile dintre grupările musulmane și creștine erau încă violente, dar pontiful a mers în papamobil însoțit de cei mai înalți lideri religioși din ambele comunități și a vizitat atât o biserică, cât și o moschee.

„Când închid ochii, văd totul”, a spus Fridolin, ministrant la Catedrala din Bangui.

„La apogeul crizei, timp de doi ani, creștinii nu puteau păși în PK5, cartier preponderent musulman, iar musulmanii nu puteau ieși din el. Dar papa a înfruntat situația, a mers până la moscheea din PK5. În ziua aceea, a condus mii de creștini în procesiune până în PK5. A fost o mare împăcare. Am văzut cu ochii mei cum cele două comunități se îmbrățișau, plângeau, se țineau în brațe.”

Pontiful a susținut și renovarea spitalului pediatric din Bangui, aflat în ruină, unde acum îngrijirea copiilor este gratuită.

Dialogul interreligios și apărarea migranților

În 2019, Papa Francisc a semnat alături de Marele Imam al moscheii Al-Azhar din Egipt un document comun pentru pace și conviețuire. Textul afirmă că ambele instituții „adoptă cultura dialogului ca drum; colaborarea comună ca practică; cunoașterea reciprocă drept metodă și criteriu”.

Președintele Egiptului, Abdel Fattah al-Sisi, a spus că moartea papei este „o pierdere profundă pentru întreaga lume, deoarece a fost o voce a păcii, iubirii și compasiunii”.

El a adăugat: „A muncit neobosit pentru promovarea toleranței și construirea de punți de dialog... și a fost un susținător al cauzei palestiniene, apărând drepturile legitime și cerând încetarea conflictelor”.

Susținerea migranților a fost o altă temă centrală a pontificatului. Încă din 2013, Papa Francisc a vizitat insula Lampedusa pentru a se întâlni cu refugiați și a denunțat „globalizarea indiferenței”.

În enciclica Fratelli tutti, a scris: „Nimeni nu va nega deschis că sunt ființe umane, dar în practică, prin deciziile și modul în care îi tratăm, arătăm că îi considerăm mai puțin demni, mai puțin importanți, mai puțin umani”.

În august 2024, a calificat respingerea migranților drept „un păcat grav” și a amintit de cei „abandonați” în deșert. În 2021, a descris Marea Mediterană drept „cel mai mare cimitir din Europa”.

Tensiuni legate de LGBTQ în Africa

Deschiderea față de comunitatea LGBTQ a provocat reacții puternice în rândul ierarhiei catolice africane. Declarația Fiducia supplicans din decembrie 2023, prin care Vaticanul permite binecuvântarea cuplurilor de același sex (dacă nu seamănă cu o căsătorie), a fost imediat respinsă în mai multe țări africane.

Pentru a calma tensiunile, cardinalul Fridolin Ambongo a mers la Vatican, iar Papa Francisc a aprobat un mesaj conform căruia preoții africani nu sunt obligați să binecuvânteze astfel de cupluri.

„A fost o revoltă, mai ales în Africa”, a spus un catolic din Ciad. „Vaticanul a încercat cum a putut să ofere argumente, dar nu a convins pe nimeni.”

„Africa nu este o mină de exploatat”

În ianuarie 2023, la sosirea în Republica Democrată Congo, Papa Francisc a denunțat exploatarea resurselor naturale.

„Jos mâinile de pe Republica Democrată Congo! Jos mâinile de pe Africa! Încetați să sufocați Africa, nu este o mină de exploatat sau un teren de jefuit.”

Președintele RDC, Félix Tshisekedi, a transmis: „A fost un mare slujitor al lui Dumnezeu, a cărui viață a fost o mărturie vibrantă de credință, smerenie și angajament neclintit față de pace, justiție și demnitatea umană.”

Papa a promovat constant „inculturația credinței”, iar în 2022 a celebrat liturghia în ritul zairez în Bazilica Sfântul Petru. Omilia s-a încheiat în limba lingala:

„Moto azalí na matói ma koyóka”, a rostit Papa Francisc, în limba lingala. În traducere: „Cine are urechi de auzit, să asculte.” Mulțimea a răspuns într-un glas: „Ayóka” – „Ascultă.”

Apoi, Papa a continuat cu: „Moto azalí na motéma mwa kondíma... Andima”. În traducere: „Cine are inimă deschisă spre credință, să creadă.”

Editor : Ș.A.