Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri că livrările de arme occidentale nu au ajutat Ucraina să avanseze pe front în contraofensiva sa contra trupelor ruse şi care deocamdată nu a condus la „niciun rezultat”, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres.
„Astăzi, este evident că susţinătorii occidentali ai regimului de la Kiev sunt clar dezamăgiţi de rezultatul aşa-zisei contraofensive pe care autorităţile ucrainene au clamat-o zgomotos în ultimele luni. Niciun rezultat, cel puţin până în prezent. Resursele colosale care au fost „injectate” în regimul de la Kiev nu ajută, şi nici livrările de arme occidentale, tancuri, artilerie şi rachete. Lumea întreagă vede cum echipamente occidentale atât de lăudate, prezentate chiar ca invulnerabile, ard, şi pe plan tactic şi tehnic sunt chiar inferioare unor arme de producţie sovietică”, a remarcat Putin în timpul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse.
Potrivit lui Putin, în contraofensiva lansată de armata ucraineană la începutul lunii iunie au murit până în prezent „zeci de mii” de soldaţi ucraineni, iar „capacitatea de mobilizare” a trupelor ucrainene ar fi pe cale de epuizare, în timp ce trupele ruse luptă „în mod profesionist” şi „eroic”.
De asemenea, a continuat el, arsenalele NATO sunt „în mare măsură epuizate”, în timp ce cadenţa producţiei de armament occidental nu face faţă cererii de muniţii a armatei ucrainene.
Volodimir Zelenski recunoaște că operaţiunea contraofensivă a armatei sale avansează într-un ritm mai puţin susţinut decât se anticipa
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a admis că operaţiunea contraofensivă a armatei sale avansează într-un ritm mai puţin susţinut decât se anticipa. Trupele ucrainene au recuperat deocamdată doar circa 200 de kilometri pătraţi de teritoriu şi se lovesc de rezistenţa trupelor ruse dispuse pe mai multe linii defensive fortificate şi protejate de câmpuri dense de mine.
Pe de altă parte, preşedintele rus i-a acuzat pe unii lideri din Europa de Est că au făcut din „rusofobie” un instrument al politicii lor interne, ceea ce „alimentează puternic chemarea la război”. El consideră „un joc periculos” folosirea drept „carne de tun” a polonezilor, lituanienilor şi „a tuturor celor de care este nevoie” când obiectivele Occidentului nu mai pot fi atinse doar cu ajutorul soldaţilor ucraineni.
„Autorii unor asemenea planuri ar trebuie să se gândească la consecinţe”, a indicat liderul de la Kremlin.
El a susţinut de asemenea că liderii polonezi ar dori să formeze „un fel de coaliţie care să intervină direct în conflictul din Ucraina”, cu scopul de a recupera ceea ce ei consideră a fi „teritorii istorice” din vestul Ucrainei, şi aceiaşi lideri „tânjesc de asemenea la teritorii belaruse”.
„Perspectiva este clară. Dacă unităţile poloneze intră, de exemplu, în Liov sau în alte teritorii ale Ucrainei, acolo vor rămâne. Desigur, pentru totdeauna”, crede Putin.
„Cât despre Belarus, acesta este partea a Uniunii Statale cu Rusia. O agresiune contra Belarusului va însemnat o agresiune contra Federaţiei Ruse. Într-o asemenea situaţie vom răspunde cu toate mijloacele de care dispunem”, a mai spus preşedintele rus la reuniunea la care, printre alţii, a participat şi şeful serviciului rus de informaţii externe (SVR), Serghei Narâşkin, pe care Putin l-a însărcinat să urmărească îndeaproape evoluţiile din această zonă.
Editor : Bianca Chirilă
