Video Rusia și Ucraina au încheiat a doua rundă de negocieri directe pentru pace la Istanbul. Ce au prezentat cele două părți
A doua rundă de negocieri directe între Rusia și Ucraina s-a încheiat luni la Istanbul. O oră au discutat cele două delegații, după ce începerea întâlnirii a fost amânată aproape două ore fără a se oferi explicații. „Ochii întregii lumi sunt ațintiți asupra acestor contacte”, le-a spus ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, delegațiilor ruse și ucrainene, în timp ce se aflau față în față, de o parte și de alta a mesei, în somptuosul Palat Çırağan de pe malul Bosforului.
Ce s-a decis la Istanbul
ACTUALIZARE 16:50 Negocierile directe de la istanbul s-au încheiat. Presa locală notează că trimișii ruși și cei ucraineni nu și-au dat mâna la sosire.
Ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, a spus că scopul întâlnirii este evaluarea condițiilor pentru o încetare a focului, discutarea unei posibile întâlniri între președinții Rusiei și Ucrainei, precum și explorarea unor noi oportunități de schimb de prizonieri.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vorbind din Lituania, a declarat ulterior că cele două părți pregătesc un nou schimb de prizonieri de război. Șeful său de cabinet a adăugat că delegația ucraineană a înmânat Rusiei, în cadrul discuțiilor de luni, o listă cu numele copiilor deportați, pe care Ucraina dorește să îi aducă înapoi acasă.
Oficialii ucraineni spun că sute de copii au fost luați cu forța de pe teritoriul ucrainean de către forțele ruse, iar Ucraina dorește repatrierea lor ca parte a unui acord de pace. Moscova susține că acești copii au fost mutați pentru a fi protejați de lupte.
ACTUALIZARE 15:14: O nouă rundă de discuţii între ruşi şi ucraineni privind soluţionarea conflictului armat dintre cele două părţi a început la Istanbul, sub medierea Turciei, a anunţat Ministerul ucrainean al Afacerilor Externe.
„Întâlnirea dintre delegaţiile ucraineană şi rusă a început la Istanbul, în prezenţa părţii turce”, a transmis diplomaţia ucraineană pe Telegram.
La rândul său, agenţia rusă TASS transmite că negocierile au început, dar cu o întârziere de circa o oră şi jumătate faţă de programul prevăzut.
Știrea inițială: Preşedintele american Donald Trump a cerut Rusiei şi Ucrainei să facă pace, dar până în prezent nu s-au făcut progrese în această direcţie, iar Casa Albă a avertizat în repetate rânduri că Statele Unite se vor „retrage” din mediere, dacă cele două părţi sunt prea încăpăţânate pentru a ajunge la un acord de pace, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Prima rundă de negocieri, din 16 mai, a dus la cel mai mare schimb de prizonieri de război, dar nu a adus indicii de pace, nici măcar de încetare a focului, deoarece ambele părţi şi-au prezentat doar poziţiile iniţiale de negociere, ireconciliabile.
După ce a ţinut lumea în suspans cu privire la participarea Ucrainei la a doua rundă de discuţii, preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că ministrul apărării Rustem Umerov se va întâlni cu oficialii ruşi la Istanbul.
Delegaţia rusă va fi condusă, ca şi data trecută, de consilierul Kremlinului Vladimir Medinski, care, după prima rundă, l-a invocat pe generalul şi omul de stat francez Napoleon Bonaparte pentru a afirma că războiul şi negocierile trebuie să se desfăşoare întotdeauna în acelaşi timp.
Duminică, Ucraina a lansat unul dintre cele mai ambiţioase atacuri din război, vizând bombardiere ruseşti cu capacitate nucleară şi rază lungă de acţiune în Siberia şi alte baze militare, în timp ce Kremlinul a lansat 472 de drone asupra Ucrainei, potrivit forţelor aeriene ucrainene, cel mai mare număr înregistrat într-o singură noapte de la începutul războiului.
Ideea negocierilor directe a fost propusă pentru prima dată de preşedintele Vladimir Putin, după ce Ucraina şi puterile europene i-au cerut să accepte un armistiţiu, cerere respinsă de Kremlin.
Două memorandumuri complet diferite
Vladimir Putin a declarat că Rusia va redacta un memorandum care va stabili contururile generale ale unui posibil acord de pace şi abia apoi va discuta despre un armistiţiu.
Kievul a declarat în weekend că încă aşteaptă proiectul memorandumului din partea Rusiei.
Duminică, Medinski, principalul negociator al Kremlinului, a confirrmat că Moscova a primit proiectul memorandumului Ucrainei şi a declarat agenţiei de ştiri ruse RIA că Kremlinul va reacţiona luni.
Potrivit trimisului special al lui Trump, Keith Kellogg, cele două părţi vor prezenta în Turcia documentele respective în care îşi expun ideile despre condiţiile de pace, deşi este clar că, după trei ani de război, Moscova şi Kievul rămân pe poziţii foarte îndepărtate.
SUA, Marea Britanie, Franța și Germania, prezente la negocieri
Kellogg a indicat că SUA vor participa la negocieri şi că vor fi prezenţi şi reprezentanţi ai Marii Britanii, Franţei şi Germaniei, deşi nu este clar la ce nivel vor fi reprezentate Statele Unite.
Delegaţia Ucrainei îl include şi pe vice-ministrul de externe, precum şi mai mulţi oficiali militari şi din serviciile de informaţii, potrivit unui decret emis duminică de Zelenski.
În iunie anul trecut, Putin a stabilit condiţiile iniţiale pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunţe la ambiţiile sale de aderare la NATO şi să-şi retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate şi controlate în mare parte de Rusia.
Documentul prezentat de Kiev
Negociatorii ucraineni de la Istanbul vor prezenta părţii ruse o propunere de foaie de parcurs pentru a ajunge la un acord de pace durabil, potrivit unei copii a documentului consultate de Reuters. Conform documentului, după încheierea acordului de pace, nu vor exista restricţii asupra forţei militare a Ucrainei, nu se va recunoaşte la nivel internaţional suveranitatea Rusiei asupra părţilor din Ucraina ocupate de forţele Moscovei şi se vor acorda reparaţii Ucrainei. Documentul precizează, de asemenea, că poziţia actuală a liniei frontului va fi punctul de plecare pentru negocierile în privinţa teritoriului.
Rusia controlează în prezent puţin sub o cincime din Ucraina, adică aproximativ 113.100 km pătraţi, o suprafaţă aproximativ egală cu cea a statului american Ohio.
Putin a ordonat invadarea Ucrainei cu zeci de mii de soldaţi în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiştii susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene. Statele Unite afirmă că peste 1,2 milioane de persoane au fost ucise şi rănite în războiul din 2022.
Trump l-a făcut pe Putin „nebun” şi l-a certat pe Zelenski public în Biroul Oval, dar preşedintele SUA a mai spus că crede că pacea este posibilă şi că, dacă Putin va întârzia, ar putea impune sancţiuni dure Rusiei.
Editor : C.S.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
