Reputația Kazahstanului ca refugiu sigur pentru exilații ruși a fost zdruncinată de o serie de expulzări planificate ale disidenților, scrie The Moscow Times, care prezintă și cazurile a unor cetățeni ruși expulzați: un activist care a fost voluntar pentru o organizație condusă de Alexei Navalnîi în Sankt Petersburg, doi ceceni – unul fugind de război, celălalt de pedeapsa pentru criticarea autocratului regional Ramzan Kadîrov și un IT-ist din Crimeea care s-a opus în tăcere invaziei Rusiei în Ucraina și a încercat să-și construiască o nouă viață în străinătate.
Profilurile rușilor prinși într-o nouă campanie surprinzătoare de represiune împotriva criticilor Kremlinului în Kazahstan întruchipează toată diversitatea populației ruse emigrate în timpul războiului — și riscurile grave cu care se confruntă aceste persoane care încearcă să scape de persecuția din țara lor.
Într-o inversare rapidă a normelor de lungă durată, Kazahstanul a început să planifice deportarea sau extrădarea mai multor cetățeni ruși de la începutul anului. Dacă vor fi trimiși înapoi, avocații lor spun că se confruntă cu pedepse lungi cu închisoarea, recrutare forțată și, în unele cazuri, tortură.
Pentru a înrăutăți lucrurile, experții spun că guvernul kazah eludează legea pentru a face acest lucru posibil.
„În general, tot ceea ce se întâmplă acum este o astfel de ilegalitate”, a declarat Murat Adam, un avocat din Almatî care reprezintă doi dintre rușii amenințați cu extrădarea, într-un interviu acordat The Moscow Times.
Vestea a tulburat comunitatea de zeci de mii de emigranți ruși din Kazahstan, o țară din Asia Centrală, prietenoasă cu Kremlinul, care era totuși considerată un refugiu sigur pentru rușii care fugeau de regimul lui Putin – până de curând.
Într-un anumit sens, barierele legale care îi protejau odată par să fi dispărut. Experții au declarat pentru The Moscow Times că trimiterea cetățenilor înapoi într-o țară în care se confruntă cu un pericol atât de evident încalcă numeroase tratate internaționale privind drepturile omului la care Astana este observator.
Uneori, nu a fost clar dacă țara respectă propriile reguli. Deportarea specialistului IT, un cetățean cu dublă cetățenie rusă și ucraineană în vârstă de 25 de ani, pe nume Alexander Kachkurkin, pare să fi fost efectuată în coordonare cu Moscova, fără a se recurge la o cerere de extrădare.
Procuratura Generală și Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan nu au răspuns solicitărilor de comentarii.
Un rus care locuiește în Kazahstan, vorbind cu The Moscow Times sub condiția anonimatului, a spus că știrea a „cauzat alarmă” în comunitatea diasporei ruse. Acum intenționează să părăsească țara.
„Înainte, simțeam că pot trăi în pace și îmi pot construi o carieră aici”, a spus sursa. „Dar, din păcate, acum acest lucru devine periculos.”
Un prieten, a spus el, a descris foarte bine sentimentul de teamă:
Este ca și cum patria ne-ar ajunge din urmă. Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru provoacă teamă și îngrijorare pentru viața lor.
Pentru mulți care se află într-o situație similară, încercarea de a fugi de patria mamă ar putea descrie ultimii patru ani.
Invazia pe scară largă a Ucrainei a declanșat un exod al zecilor de mii de ruși care se temeau de persecuție sau mobilizare. Kazahstanul, cu regimul său liberal de intrare pentru cetățenii ruși, a fost o destinație atractivă pentru mulți dintre ei. Până la sfârșitul anului 2022, până la 100.000 de ruși s-au mutat în această țară.
A fost și rămâne o existență dificilă. Deși Kazahstanul are un proces de obținere a azilului politic, acesta nu este practic niciodată acordat. Mai mult, relațiile strânse ale țării cu Rusia au propagat, în ultimii ani, temeri privind aplicarea mai strictă a cererilor de extrădare ale Moscovei.
Astfel de temeri erau în mare parte ipotetice până la un eveniment petrecut la sfârșitul lunii ianuarie.
Când specialistul IT Kachkurkin avea 14 ani, a trăit anexarea regiunii sale natale, Crimeea, de către Kremlin, un eveniment pe care nu l-a susținut niciodată, potrivit unei surse apropiate cazului său.
„Practic, împotriva voinței sale, a devenit cetățean al unei alte țări”, a declarat Evgheni Smirnov, avocat al grupului pentru drepturile omului Pervî Otdel.
Invazia pe scară largă a Rusiei în 2022 a fost picătura care a umplut paharul și l-a determinat să se mute în Kazahstan. Trebuia să fie doar o soluție temporară: Kachkurkin visa să se mute în Europa sau Ucraina.
La sfârșitul lunii ianuarie, i s-au adus acuzații de încălcări administrative pentru că ar fi traversat strada neregulamentar și ar fi fumat narghilea în interior.
Ca răspuns, Astana a decis să-l deporteze pe Kachkurkin înapoi în Rusia. Imediat după aterizare, a fost arestat și acuzat de trădare pentru că ar fi transferat bani în Ucraina.
Mass-media locală a raportat că nu a existat nicio cerere de extrădare. The Moscow Times a întrebat Parchetul și Ministerul Afacerilor Externe din Kazahstan dacă țara a primit o astfel de cerere pentru Kachkurkin, dar nu a primit niciun răspuns. Smirnov a spus că nu are cunoștință de existența unei astfel de cereri în acest caz.
Acum, el se află în arest preventiv în celebra închisoare Lefortovo din Moscova, unde riscă o condamnare aproape sigură și o pedeapsă de 12-15 ani.
Smirnov a declarat că, în opinia sa, Astana a coordonat cu serviciile de securitate ruse pentru a eluda procedurile tradiționale de extrădare, care ar fi deschis calea pentru contestarea acestei măsuri.
„Probabil că am fost implicat în câteva sute de cazuri de trădare, așa că nu mai sunt surprins de modul în care se desfășoară acestea în Rusia”, a spus Smirnov. „Dar am fost foarte surprins de abordarea Kazahstanului, de faptul că, la cererea neoficială a FSB, participă la răpirea unei persoane pe propriul teritoriu.”
Vestea despre Kachkurkin a provocat o undă de șoc în comunitatea emigranților ruși. Dacă acest emigrant discret, neimplicat în activități politice, este vulnerabil la vânătoarea de disidenți a forțelor de ordine ruse, s-au gândit mulți, cine nu este?
„Pentru majoritatea oamenilor, acest lucru provoacă teamă și îngrijorare pentru viața lor”, a spus un rus care locuiește în Kazahstan și care a cerut să rămână anonim din cauza sensibilității subiectului.
„Mai mulți dintre prietenii mei au spus că trebuie să ne pregătim mai activ pentru a părăsi Kazahstanul, deoarece [acum] te pot trimite în Rusia pentru mai puțin.”
Aceste temeri par să se fi confirmat săptămâna aceasta, când procurorii kazahi au anunțat că au aprobat o cerere de extrădare pentru o altă critică a regimului, activista Iulia Iemelianova, în vârstă de 34 de ani, care este reținută din august 2025, de când a făcut escală la Aeroportul Internațional Almatî. Acuzația? Se presupune că ar fi furat un telefon în valoare de 12.000 de ruble (155 de dolari) în Sankt Petersburg.
Adam, avocatul ei, a depus o plângere la Curtea Supremă a țării pe 11 februarie, argumentând că Iemelianova nu poate fi extrădată în timp ce cererea ei de azil este în curs de examinare.
Documentul, transmis publicației The Moscow Times, prezintă o situație gravă.
„Dacă va fi extrădată în Federația Rusă”, se arată în document, „Iemelianova se va confrunta cu un risc ridicat de tortură, tratament inuman și încălcarea dreptului său fundamental la un proces echitabil”.
Echipa sa de avocați se teme că IemelIanova ar putea fi persecutată pentru că în 2017 a fost voluntară la sediul lui Navalnîi, organizația electorală închisă a liderului opoziției acum mort.
De când a părăsit Rusia, ea a lucrat și cu organizații care sprijină refugiații ucraineni și prizonierii politici ruși – poziții care o fac și mai vulnerabilă, se arată în document.
Între timp, alți doi bărbați ar putea fi extrădați în lunile următoare: Zelimkhan Murtazov, în vârstă de 35 de ani, și Mansur Movlaiev, în vârstă de 30 de ani. Ambii sunt din republica Cecenia, o regiune strict controlată din Caucazul de Nord, ale cărei forțe de securitate, în mare parte autonome, Kadîroviții, au o reputație de brutalitate.
Murtazov, un dezertor militar, a fost împiedicat de autorități să părăsească Aeroportul Internațional Nursultan Nazarbaiev din Astana timp de peste o lună.
Kazahstanul a acceptat să-l extrădeze pe Movlaiev la sfârșitul lunii ianuarie, după ce i-a refuzat statutul de refugiat în luna precedentă. După ce a suferit torturi în Cecenia, Movlaiev a fugit din regiune în 2022 și de atunci a căutat azil.
„Se teme pentru viața sa, se teme că ar putea fi ucis”, se arată într-o plângere adresată Curții Supreme din Kazahstan, obținută de The Moscow Times.
„Într-o anumită măsură, este pentru a-l mulțumi pe Putin”
Seria tulburătoare de expulzări reprezintă ceva nou pentru Kazahstan. De la invadarea Ucrainei de către Rusia au avut loc câteva extrădări – în majoritate ale dezertorilor militari –, dar niciodată la această scară.
„Din 2022 până practic luna trecută, Kazahstanul a fost foarte, foarte prudent în privința acestor cazuri”, a declarat Ievgeni Jovtis, directorul Biroului Internațional pentru Drepturile Omului și Statul de Drept din Kazahstan.
„Pe de o parte, chiar dacă oamenii căutau azil, Kazahstanul nu acorda azil nimănui”, a spus el. „Dar, în același timp, nu îi împiedica să plece într-o țară terță.”
Jovtis a spus că cazurile recente au creat un precedent îngrijorător. De asemenea, acestea pot încălca tratatele internaționale privind drepturile omului, precum Convenția privind refugiații din 1951 și Convenția împotriva torturii, care interzice extrădarea către o țară în care o persoană ar putea fi supusă torturii.
El consideră că schimbarea de politică ar putea fi o încercare de a mulțumi Moscova, în contextul în care țara se pregătește pentru un referendum constituțional în martie și pentru potențiale alegeri parlamentare și prezidențiale după aceea.
„Cred că Kazahstanul nu vrea să fie expus la vreun fel de implicare rusă sau la o presiune rusă prea mare”, a spus el. „Într-o anumită măsură, este pentru a-l mulțumi pe Putin.”
Cum poate o persoană să rămână în siguranță în astfel de condiții?
Potrivit unui rus din Kazahstan, care a solicitat să rămână anonim, răspunsul este pur și simplu să țină capul jos.
În Rusia, înainte de începerea războiului, el se angajase în activități de activism la scară mică – uneori participând la proteste, alteori lucrând ca observator electoral.
În prezent, el se menține într-un profil și mai discret. Deși gena activistă este puternică – la fel ca și dorința ocazională de a comenta public evoluțiile politice interne din Kazahstan – el rezistă tentației de a se exprima. Viața pe care și-a croit-o este prea precară pentru a risca.
„Atâta timp cât păstrez tăcerea”, a spus el, „cred că sunt în siguranță aici”.
Editor : B.E.
