Evoluţia gheţarilor, a pădurilor şi a solurilor din regiunea Cercului Arctic are o influenţă foarte puternică asupra viitorului climatic al Pământului, însă îngheţarea cooperării ştiinţifice cu Rusia după invadarea Ucrainei agravează o lipsă de date care era deja îngrijorătoare pentru activitatea climatologilor, au avertizat oamenii de ştiinţă, informează AFP, preluată de Agerpres.
Arctica se încălzeşte de două până la patru ori mai repede decât restul planetei, afectându-i gheţarii, pădurile şi solurile îngheţate şi bogate în carbon, care riscă să sufere schimbări ireversibile, un fapt ce ar putea avea repercusiuni în cascadă asupra întregii planete.
Teritoriul Rusiei acoperă aproape jumătate din masa continentală a Arcticii. Iar deficitul de cooperare, de la invadarea Ucrainei din februarie 2022, i-a privat pe oamenii de ştiinţă de o cantitate considerabilă de date, a explicat Efren Lopez-Blanco, de la Universitatea din Aarhus, coordonatorul unui studiu publicat luni în Nature Climate Change.
„Una dintre problemele imediate care apar dacă neglijăm pădurea boreală rusă este că vom subestima biomasa şi carbonul din sol”, a adăugat el.
„Acest lucru poate avea consecinţe la scară globală asupra unor procese importante, cum ar fi dezgheţarea permafrostului, schimbările din cadrul biodiversităţii şi chiar emisiile de gaze cu efect de seră”, a mai spus Efren Lopez-Blanco.
Studiul a examinat calitatea producţiei de date ştiinţifice de la 60 de staţii de cercetare din vasta reţea INTERACT, concentrându-se pe opt factori, inclusiv temperatura aerului, precipitaţiile, grosimea stratului de zăpadă, biomasa vegetală şi carbonul din sol.
Concluziile arată că reţeaua menţionată prezenta deja lacune încă de dinaintea războiului din Ucraina, staţiile fiind concentrate în regiunile calde şi umede, în timp ce alte sectoare erau slab acoperite.
Rusia deţine 17 dintre cele 60 de staţii din reţeaua INTERACT, iar îngheţarea cooperării cu Moscova a accentuat problema, mai ales în ceea ce priveşte datele referitoare la imensa taiga din Siberia.
De la începutul războiului, mai multe proiecte au fost întârziate sau anulate, iar forumul regional al Consiliului Arcticii, multă vreme considerat un model de cooperare, este de acum polarizat între Occident (Canada, Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia şi Statele Unite) şi Rusia.
O altă reţea, denumită CALM, colaborează cu aproximativ 80 de situri ruseşti, din care 55 împărtăşesc de obicei date ştiinţifice în fiecare an, potrivit lui Dmitri Streleţki, cercetător la Universitatea George Washington, care nu a participat la realizarea studiului. Dar, conform acestui specialist în permafrost, doar 37 dintre staţiile ruseşti au furnizat date pentru anul 2023, deşi nu este exclusă posibilitatea unei recuperări din acest punct de vedere.
El consideră că o posibilă soluţie ar consta în partajarea principalelor date climatice în acelaşi fel în care sunt împărtăşite datele meteorologice, prin intermediul unui sistem aflat sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).
Editor : A.C.
