Casa Albă insistă ca papa să „se limiteze la chestiuni morale” și să lase SUA să-și ducă războaiele. Americanii l-au subestimat pe suveranul pontif, spun experții consultați de The Times, care scrie că oamenii președintelui Trump au fost în defensivă încă de la alegerea primului papă american. La sosirea la Vatican pentru liturghia de inaugurare a papei, se auzeau deja zvonuri că pontiful, originar din cartierele sărace ale orașului Chicago și a cărui viziune a fost modelată de junglele din Peru, nu avea o părere prea bună despre planurile Casei Albe privind imigrația.
„Papalitatea nu este o funcție politică”, a insistat Marco Rubio, secretarul de stat al lui Trump și catolic, la aterizarea sa la Roma în luna mai a anului trecut. „Este o funcție spirituală ale cărei învățături se aliniază cu Evanghelia.”
Următorul a fost JD Vance, vicepreședintele care s-a convertit la catolicism la vârsta de 35 de ani. Vance a petrecut 45 de minute în compania lui Leon, iar cadoul său – un tricou al echipei Chicago Bears și două cărți despre Sfântul Augustin – nu a sugerat deloc că cei doi ar fi aliați naturali. „A avut loc un schimb de opinii”, se arată într-o declarație oficială a Vaticanului privind discuțiile lor.
La aproape un an distanță, orice diferențe ar fi existat între Casa Albă și Vatican în privat au izbucnit, în mod extraordinar, la suprafață. Duminică, Trump l-a criticat pe Leo și a sugerat că acesta face jocuri politice cu remarcile sale abia voalate despre politica SUA privind războiul cu Iranul. Puțini pot uita imaginea generată de IA pe care Trump a postat-o în zori, în care apărea ca o figură asemănătoare lui Iisus îngrijind bolnavi.
Președintele a șters imaginea câteva ore mai târziu, susținând că a crezut că aceasta înfățișa un medic.
Trump a spus că a „făcut mai mult pentru Biserica Catolică decât orice președinte din ultimii o sută de ani”, adăugând: „Le-am dat miliarde de dolari pentru educație și acesta nu este modul corect de a trata pe cineva care a fost atât de bun.” Într-un zbor spre Alger, înaintea unui turneu de 11 zile în Africa, Leon a dat dovadă de calmul său caracteristic în răspuns. „Nu am nicio teamă”, a spus el. „Nici față de administrația Trump, nici față de a vorbi cu voce tare despre mesajul Evangheliei.”
Vance a continuat atacul săptămâna aceasta, declarând pentru Fox News că Leon ar trebui să „se limiteze la moralitate” și să „îl lase pe președintele Statelor Unite să se ocupe de dictarea politicii publice americane”.
Cu toate acestea, Trump, Vance și Rubio s-ar putea să-l fi subestimat pe omul lor de la Vatican.
Voință de oțel
Înarmat doar cu o spaniolă stâlcită, Leon era un misionar american îmbrăcat în blugi pe nume Robert Prevost când a ajuns în nordul Peruului în anii 1980. Țara era cuprinsă de violența revoluționară, pe măsură ce „Calea Luminoasă”, un grup de insurgenți maoiști, ducea un război de gherilă istovitor care a lăsat în urmă aproximativ 70.000 de morți. Mulți preoți au fost uciși și beatificați, dar Prevost nu s-a lăsat intimidat.
A trăit violența pe propria piele când o bombă, despre care se crede că a fost plasată de teroriști, a aruncat în aer ușa bisericii misiunii din Chulucanas, unde slujea ca preot. Lui și altor clerici americani li s-a spus că au 24 de ore să plece, altfel vor fi uciși. Au refuzat.
Cei care îl cunosc pe Leon spun că nu s-ar da niciodată înapoi de la o mică dispută cu liderul lumii libere. Una dintre jurnalistele care l-au însoțit în zborul spre Alger a fost Elise Allen, corespondentă la Vatican pentru site-ul Crux, care a scris o biografie a lui Leon. „Nu putea să nu se gândească la asta – nu se întâmplă în fiecare zi ca liderul uneia dintre cele mai puternice națiuni din lume să se ia de papă”, a spus Allen. „Nu este speriat sau intimidat de asta. Nu este prima dată când are de-a face cu personalități politice agresive.”
Observatorii de la Vatican sugerează că Trump l-a judecat greșit pe pontiful chibzuit, a cărui natură blândă și cuvintele atent cântărite au fost adesea confundate cu slăbiciune. Experiențele lui Leon în Peru, precum și faptul că a crescut în focarul politic din Chicago înainte de a urca în ierarhia ordinului augustinian, l-au înarmat cu un angajament de oțel față de misiunea sa.
„Cred că Trump l-a subestimat”, a spus Tom Reese, un preot iezuit și jurnalist din SUA care a fost redactor-șef al revistei catolice lunare America. „Venind după papa Francisc, care era o figură dinamică și carismatică, [Leon] a părut un tip de treabă, dar mai degrabă un birocrat. Însă a depășit așteptările.”
Sprijin pentru cei nevoiași
În timpul primei sale misiuni în Peru, care a durat mai mult de două decenii, Leon a trăit în aceeași sărăcie și greutăți ca și comunitățile pe care le-a slujit, călătorind adesea călare prin terenuri îndepărtate și accidentate și implicându-se pentru a ajuta satele devastate de inundații. Trăind prin suferință, el a ajuns să fie bine pregătit pentru a-i sprijini pe cei nevoiași, așa cum a făcut-o mai recent cu cetățenii Iranului devastat de război.
„Zona în care locuiam era una de subzistență. Fără apă, fără electricitate, fără servicii publice”, a spus Art Pucaro, un augustinian născut în Bronx care a lucrat alături de Leon în nordul Peruului și îl cunoaște bine. „Am avut privilegiul, marele dar de a putea ajuta la construirea Bisericii”, a spus Pucaro, acum vicepreședinte pentru misiuni la Universitatea Villanova, unde Leon și-a terminat studiile de licență. „Porniam de la zero și munceam pentru a construi sentimentul de comunitate.”
Leo este, de asemenea, recunoscut pentru apărarea victimelor abuzurilor din cadrul Sodalitium of Christian Life, o mișcare catolică puternică din Peru. „El i-a îmbrățișat pe oamenii aflați în aceste condiții, a luptat să le fie apărător și să le fie alături, luptând pentru dreptate, pentru drepturile lor și pentru ca ei să aibă o voce”, a spus Allen, care l-a intervievat pe Leon de două ori pentru cartea sa, care va fi publicată în limba engleză luna aceasta.
„Nu poți înțelege ce spune și ce face el acum dacă nu înțelegi contextul din care provine”, a adăugat Allen.
Papa american
Leon s-a născut în Chicago în 1955 într-o familie catolică practicantă, părinții săi născuți în America — care aveau rădăcini franceze, italiene, spaniole și afro-caraibiene — fiind implicați activ în parohia locală. La vârsta de 13 ani, a intrat la liceul condus de augustinieni, înainte de a studia matematica la Villanova.
Imigrația, așadar, urma să fie întotdeauna o problemă. „Familia reprezintă într-o mare măsură cultura americană clasică a familiilor de imigranți care au venit aici și au muncit din greu”, a spus Matthew Bunson, director editorial al EWTN, o rețea de televiziune catolică prin cablu din SUA, care a scris și el o biografie a papei. „Credința catolică era esențială în viața lor de familie.”
Perspectiva politică a lui Leon s-a format într-o epocă în care Richard Daley, un democrat irlandezo-american cunoscut drept „ultimul dintre șefii marilor orașe”, domnea peste Chicago și mobiliza marea comunitate catolică, activă politic, până la moartea sa, în 1976. Cardinalul Bernardin, arhiepiscopul orașului între 1982 și 1996, a oferit un model prin contribuția sa la dezbaterile politice privind dezarmarea nucleară și pacea.
„Nu poți să te naști și să crești în Chicago fără să ai politica în sânge. Este evident că a urmărit politica americană și o înțelege”, a spus Reese, menționând că Leon a votat la alegerile prezidențiale din 2024.
Trump a declarat că îl preferă pe fratele mai mare al lui Leon, Louis, care s-a descris ca fiind un „tip Maga”. Franca Giansoldati, jurnalistă la Vatican pentru cotidianul Il Messaggero din Roma, a prevăzut tensiunile dintre Trump și Leon odată cu alegerea acestuia din urmă, declarând pentru The Times la momentul respectiv că conclavul a fost „un vot împotriva Americii [lui Trump]” și descriindu-l pe Leon ca „un oponent de frunte al lui Donald Trump”. Reese a adăugat că papa era „extrem de american” în angajamentul său față de justiție.
Cine va câștiga?
Reacția negativă la imaginea „Iisus” generată de IA a lui Trump a fost una pe scară largă. Au existat chiar și comentarii furioase pe platforma Truth Social a președintelui, unde postările sale sunt de obicei promovate de susținători fervent.
Într-adevăr, un număr tot mai mare de catolici americani par să aibă îndoieli cu privire la Trump. Rezultatele recente ale alegerilor locale și statale arată că sprijinul pentru președinte în rândul alegătorilor catolici este în scădere, în special în rândul hispanicilor care s-au orientat spre el în 2024. Trump a câștigat voturile catolicilor cu o marjă de 12 puncte în acel an. Acum, 52% dezaprobă activitatea sa ca președinte, față de doar 48% care o aprobă, o schimbare de 16 puncte în defavoarea sa.
Aproximativ 60% dezaprobă modul în care gestionează războiul din Iran și doar 40% îl aprobă, potrivit unui studiu comun realizat de o firmă de sondaje republicană, Shaw & Co Research, și de firma de sondaje democrată Beacon Research.
Deși mulți s-ar putea aștepta ca majoritatea celor 50 de milioane de catolici din America să-l susțină pe Leon, s-ar putea să nu fie chiar atât de simplu. Scriind pentru site-ul Conservative Free Press săptămâna aceasta, părintele Gerald Murray, un cleric american proeminent, a sugerat că conflictul din Iran ar putea fi descris ca un „război just”. El a scris: „Biserica nu este pacifistă în doctrina sa. A purta un război just este o ultimă soluție pentru a proteja pe cei nevinovați prin înfrângerea inamicului. Este un act virtuos să iei armele în apărarea națiunii împotriva unui agresor nedrept.”
Iubește păcătosul
Giansoldati l-a descris, de asemenea, pe Leon ca fiind „fiul Sfântului Augustin”. Adepții acestui teolog îți vor spune că „urăsc păcatul, dar iubesc păcătosul”. Pucaro a spus că membrii ordinului au încercat să învețe de la adversari, dar, ceea ce este esențial, nu i-au văzut ca pe niște dușmani. Pentru Leon, așadar, nu este nimic personal în lupta sa cu Trump, deși probabil nu se poate spune același lucru despre președinte. „Tânjim să trăim într-o comunitate cu oameni diferiți”, a spus Pucaro. „Asta e natura lucrurilor când ești augustinian.”
Pe măsură ce Leon, care vorbește mai multe limbi, a avansat în ierarhia ordinului, ocupând funcția de prior general între 2001 și 2013, a călătorit prin lume și a dobândit o perspectivă mai internațională decât predecesorul său iezuit, papa argentinian Francisc. „Francisc privea lucrurile din perspectiva «sudului global»”, a spus Massimo Faggioli, teolog la Institutul Loyola din cadrul Trinity College Dublin. „Leon le vede din multe puncte de vedere diferite.”
Acest lucru l-a ajutat pe Leon să devină un operator politic agil și bine informat, ceea ce sugerează că manevrele sale pline de încredere în timpul disputei cu Trump nu au fost o coincidență. Liderii catolici de rang înalt din SUA s-au raliat în jurul lui. „Asta nu-l va ajuta pe [Trump]”, a spus Reese. „Cred că catolicii, și mulți americani obișnuiți, îl plac mai mult pe papă decât pe Trump. Misiunea lui [Leon] este să refacă unitatea Bisericii. Paradoxal, Trump i-a făcut un serviciu.”
Leon a sugerat joi, în timpul unei vizite în Camerun, că trăim într-o eră a oamenilor puternici, fără a-l numi pe Trump. „Lumea este devastată de o mână de tirani, dar este ținută laolaltă de o mulțime de frați și surori care se susțin reciproc”, a spus el.
Paola Ugaz ar putea fi de acord. Ugaz, o jurnalistă de investigație care a lucrat intens la subiecte legate de corupția din cadrul Bisericii, a spus că Prevost și alți trei episcopi i-au susținut ancheta privind Sodalitium. Ei au pus-o în legătură cu Francisc, cu care a discutat de două ori despre concluziile sale înainte ca acesta să dizolve ordinul.
„Este foarte calm, ascultă, scrie și este un om de puține cuvinte”, a spus Ugaz despre papa Leon. „Iar când decide să ia o decizie îndrăzneață, nu se oprește.”
Editor : B.E.
