Grupul celor şapte ţări puternic industrializate (G7) a declarat marţi că este mai unit ca oricând, criticând presiunile suplimentare exercitate de China asupra Taiwanului şi ameninţarea Rusiei de a amplasa arme nucleare în Belarus. Miniștrii de externe G7 au transmis un avertisment sever ţărilor care ar oferi asistenţă Rusiei în războiul din Ucraina, dar și Rusiei să nu folosească arme chimice sau nucleare.
„Forţa solidarităţii între miniştrii de externe din G7 este la un nivel nemaivăzut până acum”, a declarat şeful diplomaţiei nipone, Yoshimasa Hayashi, în cadrul unei conferinţe de presă, după ce a găzduit o reuniune a grupului în staţiunea japoneză Karuizawa (prefectura Nagano), potrivit Reuters și AFP, preluate de Agerpres.
Demonstraţia de unitate vine după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat luna aceasta că UE ar trebui să îşi reducă dependenţa faţă de SUA şi a avertizat asupra unei crize în Taiwan.
Beijingul consideră Taiwanul ca fiind teritoriu chinez şi nu a renunţat la utilizarea forţei pentru a prelua controlul asupra insulei guvernate democratic. Preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen a declarat că numai locuitorii insulei îşi pot decide viitorul.
Comunicatul G7 subliniază că dubla chestiune a intervenţiei militare ruse în Ucraina şi temerile privind o acţiune similară a Chinei împotriva Taiwanului au fost în centrul reuniunii de trei zile.
Sprijin pentru Ucraina „atât timp cât va fi necesar”
Reuniţi de duminică în Karuizawa, în „Alpii” japonezi, miniştrii de externe din principalele ţări industrializate au promis că vor face ca ţările ce ar furniza asistenţă Rusiei în războiul ei împotriva Ucrainei să plătească un „preţ ridicat”.
Ei s-au angajat de asemenea „să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar”, „să-şi intensifice” sancţiunile împotriva Rusiei şi eforturile pentru a evita eludarea acestora de către ţările terţe.
Ţările G7 (Franţa, Japonia, SUA, Canada, Germania, Italia şi Regatul Unit) au avertizat totodată China împotriva ambiţiilor sale militare în Marea Chinei de Sud şi au subliniat poziţia lor neschimbată faţă de Taiwan, în pofida rumorii legate de recentele afirmaţii ale preşedintelui francez Emmanuel Macron.
În timpul vizitei sale în China la începutul lunii aprilie, Macron a declarat presei că Europa nu ar trebui să se lase prinsă în „crize care nu ar fi ale sale”, referindu-se la Taiwan, ceea ce i-a iritat pe unii dintre aliaţii Franţei înainte de reuniunea de la Karuizawa.
„Nu există nicio schimbare în poziţiile de bază ale membrilor G7 cu privire la Taiwan”, asigură miniştrii de externe din ţările G7 în comunicatul lor, calificând drept „indispensabilă” menţinerea păcii şi a stabilităţii în strâmtoarea Taiwan.
Avertisment către China
Şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna, şi omologii săi au depus eforturi pe parcursul celor două zile de discuţii din Japonia să-şi minimizeze divergenţele, iar declaraţia lor comună adoptă un limbaj ferm faţă de Beijing, notează AFP.
Textul menţionează de asemenea „îngrijorările” G7 cu privire la „extinderea continuă şi accelerată a arsenalului nuclear al Chinei”, solicitându-i să depună eforturi pentru „stabilitate printr-o mai mare transparenţă” asupra armelor sale nucleare.
Fără să nominalizeze Beijingul, declaraţia comună se angajează să consolideze cooperarea împotriva „coerciţiei economice”, care constă în restricţionarea comerţului sau a investiţiilor străine în scopuri politice.
Avertismentul împotriva susţinerii Rusiei în Ucraina, fără a menţiona China, se face ecoul avertismentelor repetate ale responsabililor occidentali faţă de Beijing împotriva furnizării de arme către Rusia.
Alte teme: Coreea de Nord, Sudan, Afganistan
Chiar dacă dezbaterile au fost clar dominate de războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei şi ambiţiile Chinei în regiunea Asia-Pacific, miniştrii de externe din G7 au abordat de asemenea şi numeroase alte chestiuni şi crize politice mondiale.
Aceştia au îndemnat Coreea de Nord să se „abţină” de la noi teste nucleare şi lansări de rachete balistice.
Ei au „condamnat cu fermitate” luptele care au izbucnit de sâmbătă în Sudan şi au cerut „oprirea lor imediată”, în timp ce confruntările între armata regulată şi o puternică forţă paramilitară au făcut deja aproape 200 de morţi, potrivit Naţiunilor Unite.
Miniştrii G7 au cerut de asemenea ridicarea „imediată” a interdicţiei „inacceptabile” impuse femeilor afgane de a lucra pentru organizaţii neguvernamentale şi ONU, promulgată în această lună de guvernul taliban în Afganistan.
Provocarea armelor nucleare
În timp ce şefii de stat din G7 urmează să se reunească în luna mai la Hiroshima, oraş a cărui istorie este profund marcată de bomba atomică lansată de SUA în 1945, textul miniştrilor de externe din cele şapte ţări puternic industrializate pune mare accent pe angajamentul grupului de a „consolida eforturile de dezarmare şi neproliferare” pentru „o lume mai sigură şi mai stabilă”.
Premierul nipon Fumio Kishida, el însuşi reprezentant ales din partea Hiroshima în parlament, şi-a exprimat dorinţa de a discuta cu omologii săi posibilitatea „unei lumi fără arme nucleare”. Cu toate acestea, declaraţia de marţi a şefilor diplomaţiilor din G7 conţine puţine elemente noi în materie, menţionând „actualul mediu de securitate dificil”.
Comunicatul G7 îndeamnă întreaga comunitate internaţională să dea dovadă de „transparenţă” cu privire la armele nucleare, cerând Rusiei să respecte moratoriul la testele nucleare la care a subscris.
Miniştrii de externe din G7 califică drept „inacceptabilă” ameninţarea Rusiei de a amplasa arme nucleare în Belarus, subliniind că „orice utilizare de arme chimice, biologice sau nucleare în Ucraina” va avea „consecinţe grave”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că Rusia ar putea recurge la armele nucleare aşa-zis tactice cu rază mai scurtă de acţiune, invocând motivul apropierii NATO de graniţele ruse.
Este pentru prima oară de la sfârşitul Războiului Rece în urmă cu trei decenii când Rusia sugerează staţionarea de forţe nucleare într-o altă ţară, crescând miza în confruntarea sa care se intensifică cu Occidentul în legătură cu Ucraina (ţară pe care a invadat-o la 24 februarie 2022), notează Reuters.
Editor : B.P.
