O deputată ucraineană propune ca Ucraina să devină cel de-al 52-lea stat al SUA, după ce Donald Trump a menționat posibilitatea ca această țară să devină „într-o zi rusă”, ceea ce a atras reacții din partea Kremlinului, care a anunțat marți că o „parte semnificativă” a Ucrainei, care luptă de aproape trei ani împotriva invaziei pe scară largă a Rusiei, îşi doreşte să fie rusă şi şi-a exprimat satisfacţia faţă de remarcile preşedintelui american, scrie AFP.
După declarațiile lui Trump, la Kiev, cunoscuta deputată ucraineană Mariana Bezuglaia (de la partidul lui Volodimir Zelenski, Slujitorul Poporului) a plusat şi i-a propus președintelui american ca Ucraina să devină cel de-al „52-lea stat al SUA”, conform mai multor media de la Kiev şi Moscova.
„Poate că ar trebui să devenim al 52-lea stat al SUA. Chiar sub coasta Rusiei! Deal!”, a transmis Bezuglaia într-o postare pe contul său de Telegram, citată de Comments.ua şi TASS, pe fondul interesului persistent al lui Donald Trump pentru Canada, pe care o doreşte în calitate de cel de-al 51-lea stat american.
Ideea deputatei ucrainene nu a primit deocamdată niciun răspuns din partea Washingtonului.
Preşedintele american a afirmat luni că Ucraina ar putea, în viitor, „să fie” sau „să nu fie” rusă, explicând că Washingtonul trebuie deci să-şi „securizeze” banii furnizaţi Kievului din cauza lipsei de certitudine cu privire la rezultatul conflictului.
Reacţionând la aceste declaraţii care generează şi mai multă confuzie în privinţa poziţiei noii administraţii americane, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că acestea reflectă o „realitate”.
„Faptul că o parte semnificativă a Ucrainei vrea să devină Rusia şi a devenit deja Rusia este o realitate”, a afirmat Peskov, cu referire la anexarea de către Moscova a patru regiuni ucrainene în septembrie 2022, deşi nici până acum nu le controlează integral.
Rusia a anexat regiunile Lugansk şi Doneţk, din est, şi Herson şi Zaporojie, din sud, în urma unor referendumuri în plină zonă de conflict, denunţate de Kiev şi Occident drept simulacre. În 2014, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea.
„În pofida multor pericole, oamenii au stat la coadă şi au votat în cadrul referendumului pentru aderarea la Rusia: aceasta corespunde în mare afirmaţiilor preşedintelui Trump”, a susţinut marţi Dmitri Peskov. La vremea respectivă, chiar şi televiziunile publice ruse au difuzat imagini cum soldaţi ruşi înarmaţi umblau cu urna mobilă în Herson şi Zaporojie, în timp ce populaţia rămasă sub ocupaţia rusă fusese ameninţată de noua administraţie instalată de Moscova cu represalii dacă nu va vota la referendum, potrivit media ucrainene.
Preşedintele american, care s-a angajat să pună capăt rapid „măcelului”, dar care nu a spus niciodată cum, a făcut aceste noi declaraţii luni la Fox News, menţionând posibile negocieri de pace.
„S-ar putea să se ajungă la un acord, este însă posibil să nu se ajungă la acord. Ar putea să devină ruşi într-o zi, aşa cum ar putea să nu fie ruşi într-o zi”, a spus el.
Trump şi-a reiterat dorinţa de a obţine acces la mineralele strategice ale Ucrainei în compensare pentru ajutorul financiar şi militar masiv oferit Kievului încă din 2022, când democratul Joe Biden se afla încă la Casa Albă.
„Vreau să recuperez” aceşti bani, a spus el, adăugând că a cerut Kievului echivalentul a 500 de miliarde de dolari în minereuri, metale utilizate în special în industria electronică. „Cel puţin aşa nu ne vom simţi ca nişte idioţi!”, a remarcat Donald Trump.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a asigurat săptămâna trecută că ţara sa este pregătită să primească investiţii americane în acest sector.
În plus, contactele dintre Washington şi Kiev sunt de aşteptat să se intensifice în zilele următoare.
Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreşedintele SUA, J.D. Vance, la Conferinţa de Securitate de la Munchen, unde sunt aşteptaţi şi trimisul special al SUA pentru Ucraina şi Rusia, Keith Kellogg, şi secretarul de stat Marco Rubio.
Kellogg urmează să se deplaseze la Kiev pe 20 februarie.
Kievul se teme de orice rezolvare a conflictului care nu ar include angajamente militare ferme, cum ar fi aderarea la NATO sau desfăşurarea de trupe de menţinere a păcii, considerând că aceasta nu va face decât să permită Kremlinului să-şi pregătească următorul atac.
Preşedintele Vladimir Putin consideră că discuţiile pot avea loc doar dacă Ucraina depune armele, cedează teritoriile revendicate de Moscova şi renunţă la planurile sale de aderare la NATO. Kievul respinge aceste condiţii, considerându-le o capitulare de facto, notează AFP.
Editor : B.E.
