Uniunea Europeană a anunțat miercuri 13 noi proiecte pentru materii prime situate în afara blocului comunitar, menite să crească aprovizionarea cu metale și minerale esențiale pentru menținerea competitivității în tranziția energetică, precum și în domeniile apărării și aerospațial, potrivit Reuters.
Anunțul vine în contextul deciziei Chinei, din aprilie, de a impune restricții la exportul de magneți pe bază de pământuri rare până la obținerea unor noi licențe, ceea ce i-a determinat pe diplomați, constructori auto și alte companii din Europa și din alte regiuni să caute de urgență întâlniri cu oficialii de la Beijing pentru a evita oprirea producției.
„Trebuie să ne reducem dependențele față de toate țările, în special față de unele precum China (...) Interdicțiile la export ne întăresc dorința de diversificare,” a declarat comisarul european pentru industrie, Stéphane Séjourné, în fața jurnaliștilor.
China controlează peste 90% din capacitatea globală de procesare pentru acești magneți, utilizați într-o gamă largă de produse, de la vehicule și avioane de luptă la electrocasnice. Este totodată principalul furnizor pentru multe componente-cheie ale energiei regenerabile, în special pământuri rare, baterii și panouri solare, o situație pe care Bruxellesul vrea să o schimbe.
Lista UE a fost adoptată în 2023
Lista UE face parte din implementarea Legii privind materiile prime critice, adoptată în 2023, care prevede ca până în 2030 blocul să extragă 10%, să proceseze 40% și să recicleze 25% din necesarul său de materii prime.
Zece dintre noile proiecte vizează materiale esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice și stocarea energiei inclusiv litiu, cobalt, mangan și grafit. Alte două proiecte, dedicate pământurilor rare, se află în Malawi și Africa de Sud.
Restul proiectelor sunt localizate în Marea Britanie, Canada, Groenlanda, Kazahstan, Madagascar, Norvegia, Serbia, Ucraina, Zambia, Brazilia și Noua Caledonie (teritoriu francez). Proiectul britanic are ca scop extracția de wolfram, iar cele din Ucraina și Groenlanda vizează grafitul – cel din Groenlanda fiind dezvoltat de compania GreenRoc Strategic Materials. Wolframul este esențial pentru industria de apărare.
Tensiuni politice legate de resurse
Groenlanda a fost în centrul unor tensiuni între Bruxelles și Washington în acest an, după ce președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că dorește să achiziționeze teritoriul danez.
Oficialii americani au discutat posibilitatea de a atrage Groenlanda în sfera de influență a SUA printr-un tip de acord numit COFA – utilizat anterior pentru menținerea legăturilor cu mai multe state insulare din Pacific. În cadrul acestor acorduri, guvernul american oferă servicii esențiale, în schimbul cărora armata SUA poate opera liber, iar comerțul bilateral este în mare parte scutit de taxe vamale.
Proiectul din Serbia, coordonat de gigantul minier Rio Tinto, ar putea asigura 90% din necesarul de litiu al Europei. Totuși, inițiativa a fost aproape abandonată după ce guvernul i-a revocat licența în 2022. Un tribunal sârb a restabilit drepturile companiei anul trecut. Mulți sârbi se opun proiectului Jadar, susținând că va avea un impact negativ asupra mediului.
„Cu o producție estimată la 58.000 de tone de carbonat de litiu anual, Serbia are potențialul de a deveni un jucător-cheie în lanțul de aprovizionare pentru vehicule electrice,” a declarat Rio Tinto într-un comunicat.
UE estimează că proiectele vor necesita investiții de capital totale de 5,5 miliarde de euro pentru a deveni operaționale. Acestea vor beneficia de sprijin financiar coordonat și de interes din partea Comisiei Europene, statelor membre și creditorilor. Noua listă ridică la 60 numărul total al proiectelor strategice ale UE. În martie, Comisia anunțase 47 de proiecte localizate în interiorul Uniunii.
Editor : M.I.
