Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru a decide cum se împart banii europeni. Care sunt mizele și unde s-ar putea bloca discuțiile

Data publicării:
merkel si rutte profimedia
Foto Ludovic Marin / AFP / Profimedia

Liderii celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene se întâlnesc vineri la Bruxelles la un summit pentru relansarea economiei afectate de coronavirus. Se aşteaptă negocieri dificile, timp de două, chiar trei zile. Din februarie, astfel de evenimente au avut loc doar prin videoconferinţă, reaminteşte AFP, potrivit Agerpres. La reuniune participă și președintele Klaus Iohannis care a transmis, într-un comunicat de presă, că va susţine opțiunea unei ponderi mai mari a granturilor decât cea a împrumuturilor acordate statelor membre.

Agenţia începe trecerea în revistă a actorilor principali ai evenimentului cu cancelarul german Angela Merkel. De la 1 iulie, Germania deţine preşedinţia UE, iar politiciana de la Berlin va încerca să-şi convingă omologii să adopte planul de asistenţă în valoare de 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde subvenţii nerambursabile pentru statele beneficiare. Acesta se adaugă bugetului multianual de 1074 miliarde de euro al Uniunii.

Confruntată cu criza, Merkel a încălcat o interdicţie nescrisă, acceptând împrumuturi la scară mare în numele Europei, pentru crearea unei datorii comune. Planul este inspirat de o inţiativă franco-germană care propunea ajutoare de 500 de miliarde de euro pentru ţările care au fost lovite cel mai puternic de epidemie.

„Preşedinţia prin rotaţie nu are un rol oficial, dar influenţa personală a Angelei Merkel şi a ţării sale creează o situaţie deosebită”, a recunoscut un diplomat european.

Premierul olandez Mark Rutte este, după Brexit, cel mai proeminent în cadrul grupului celor patru ţări cunoscute ca 'frugale' - Olanda, Austria, Danemarca şi Suedia, cărora li se alătură într-o oarecare măsură Finlada. Acestea nu contestă principiul relansării, dar au mai multe obiecţii privind modalităţile de implementare. Rutte, parţial răspunzător pentru eşecul summitului european pentru buget din februarie, este cel care va trebui convins; în ultimele zile, el a fost vizitat la Haga de mai mulţi lideri.

Summitul va fi un test pentru preşedintele Consiliului European, Charles Michel, care va fi moderatorul reuniunii. În februarie, i s-a reproşat că nu a reuşit să îi dezbine pe „frugali” pentru a obţine un acord.

Datoria comună va fi expresia unei solidarităţi mai puternice între ţările mai fragile şi cele mai puternice. După unele opinii, un acord ar fi o piatră de hotar pe calea construcţiei europene. Mai concret, susţinerea celor mai greu încercaţi va permite să se limiteze fragmentarea pieţei unice, una din principalele cuceriri ale UE.

Pentru a ajunge la un acord, cei 27 trebuie să depăşească mai multe obstacole. Primul este reprezentat de valoarea totală a planului şi a bugetului pentru 2021-2027; este important şi raportul între credite rambursabile şi granturi.

„Frugalii” fac presiuni pentru un plan şi un buget cât mai reduse şi pentru cât mai puţine împrumuturi nerambursabile. Un punct dificil al negocierilor va fi controlul planurilor de reformă pe care trebuie să le prezinte statele pentru a obţine fondurile respective.

Primele beneficiare ar fi ţările din sudul Europei, în frunte cu Italia şi Spania, care ar urma să primească 172 de miliarde, respectiv 140 de miliarde de euro. Nordicii consideră că acestea fac şi cele mai mari cheltuieli.

„Promisiuni de reformă am mai auzit”, a ironizat Rutte, reamintind reformele sistemelor de pensii sau ale pieţei muncii. Ţara sa a ridicat mult ştacheta, cerând ca astfel de planuri să fie validate în unanimitate de toate cele 27 de state membre, şi nu de majoritatea calificată propusă de Michel.

Sudul poate miza însă pe mecanismul de corecţie de care beneficiază promotorii austerităţii, inclusiv Germania. Circa 20 de ţări, printre care Franţa, Italia şi Spania cer eliminarea acestor mecanisme care permit reducerea contribuţiilor naţionale la bugetul UE.

O altă problemă delicată este legarea fondurilor de respectarea statului de drept, o prevedere fără precedent în buget, contestată de Polonia şi Ungaria. Budapesta a ameninţat chiar cu exercitarea dreptului de veto, în condiţiile în care planul trebuie adoptat în unanimitate.

Citește și Viktor Orban amenință că va bloca bugetul UE și fondul european pentru pandemie

Care este poziția României

Președintele Klaus Iohannis va participa, în perioada 17–18 iulie, la reuniunea extraordinară a Consiliului European. Conform unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale, președintele va susține principalele obiective pe care România le are în cadrul acestui proces de negociere, acţionând, în acelaşi timp, pentru ajungerea cât mai curând posibil la un acord final.

Referitor la viitorul buget al Uniunii, şeful statului va reafirma obiectivul major al României, şi anume obţinerea unor alocări cât mai importante pentru Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună, în măsură să asigure îndeplinirea principalelor obiective de dezvoltare a ţării.

Preşedintele Klaus Iohannis va pleda în ceea ce priveşte Politica de Coeziune pentru alocări adecvate, în special pentru regiunile mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene, precum şi pentru o flexibilitate sporită în absorbţia sumelor alocate acestei politici.

Referitor la Politica Agricolă Comună, şeful statului va susţine continuarea procesului de convergenţă externă a plăţilor directe, astfel încât sumele acordate fermierilor români din bugetul Uniunii să fie cât mai apropiate de cele din statele Europei de Vest.

Totodată, Iohannis va pleda pentru alocări suplimentare pentru dezvoltarea rurală, având în vedere că zonele rurale necesită investiţii sporite pe termen lung.

În ceea ce priveşte posibila introducere a unor resurse proprii noi pentru finanţarea bugetului Uniunii, şeful statului va reitera faptul că România este în favoarea oricăror resurse care pot genera venituri suplimentare la bugetul UE, cu condiţia existenţei unui mecanism clar pentru a se evita impactul excesiv asupra contribuţiilor naţionale.

Preşedintele Iohannis va susţine cu privire la Planul de redresare economică opţiunea unei ponderi mai mari a componentei de granturi comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate, pentru a se putea asigura resursele financiare necesare pentru procesul de redresare economică în întreaga Uniune.

Şeful statului se va pronunţa şi pentru o perioadă cât mai lungă în ceea ce priveşte implementarea noului instrument de redresare economică, astfel încât sumele alocate statelor membre să poată fi absorbite integral şi eficient.

Redactor: Robert Kiss

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri