Exclusiv Bugetul UE pentru următorii 7 ani. Siegfried Mureșan: Prioritatea va fi siguranța cetățeanului, în primul rând securitatea alimentară
Uniunea Europeană își negociază bugetul pentru următorii 7 ani, un exercițiu financiar uriaș, care trebuie să răspundă unor presiuni fără precedent. Contextul este unul extrem de tensionat: o criză economică asteptată și instabilitatea geopolitică globală forțează statele membre să aloce resurse masive pentru apărare și securitate. Cum se împart banii UE? Ne răspunde la întrebări Siegfried Mureșan, vicepreședintele Popularilor Europeni.
Cristina Cileacu: Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului parlamentar al Popularilor Europeni, bine ați revenit la Pașaport diplomatic.
Siegfried Mureșan: Mulțumesc pentru invitație. Bine v-am regăsit!
Cristina Cileacu: Suntem la Bruxelles. Suntem în ziua în care deja s-a anunțat un armistițiu în Orientul Mijlociu, în războiul dintre Statele Unite, Israel versus Iran. Dar asta nu înseamnă că lucrurile sunt calme sau că totul s-a potolit. Ne așteptăm și s-a vorbit la nivel de Uniune Europeană de o posibilă deflație pentru perioada următoare, pentru acest an, chiar și pentru anul următor. Lucrați la bugetul pentru următorul cadru multianual. Cum să ne pregătim, ca Uniune Europeană, pentru ce va urma după războiul din Orientul Mijlociu?
Bugetul UE adaptat noilor riscuri
Siegfried Mureșan: Păi, în primul rând, vedem o serie de riscuri la adresa securității cetățenilor noștri. Am văzut atacuri cibernetice, propagandă, știri false, dezinformare. Am văzut instrumentalizare deliberată de către rețelele de trafic de ființe umane din Africa, împreună cu regimurile din Rusia și Belarus. Instrumentalizarea unor migranți ilegali spre frontiere estice ale Uniunii Europene, în special frontiera dintre Belarus și Polonia. Vedem riscuri la adresa securității noastre. Ca atare, e clar că prioritatea Uniunii Europene în perioada următoare va fi siguranța cetățeanului, cu mai multe componente, în primul rând securitatea alimentară. Asta înseamnă că va trebui să continuăm să sprijinim inclusiv din bugetul Uniunii, în următorii ani, fermierii din Uniunea Europeană și dezvoltarea rurală. Dacă mă uit la ce se întâmplă în Orientul Mijlociu. Efectele schimbărilor de climă din Africa, dar și situația din Ucraina. E clar că în anii următori va trebui să producem mai multă hrană, nu mai puțină în Europa. Tot pentru siguranța cetățeanului va fi esențială securitatea energetică. Și aici, chiar dacă în tranziția spre o economie verde probabil s-au stabilit și ținte care au fost prea ambițioase, care au avut efecte negative pentru industrie de către partidele de stânga și centru-stânga în anii trecuți. E clar că reducerea dependenței noastre de combustibili fosili din apa dinafara Uniunii Europene este un lucru bun. Cu cât folosim mai mult soarele, vântul și apa pe care le avem în Uniunea Europeană, care nu vin de la dictatori care nu depind de canale de transport, de rute de transport din afara Uniunii Europene, cu atât mai bine. Securitatea alimentară, securitatea energetică, securitatea cibernetică, securitatea frontierelor și proiectele comune de apărare la nivel european vor fi prioritate pentru Uniunea Europeană și atunci e firesc să se regăsească și în bugetul Uniunii Europene.
Cresc riscurile economice
Cristina Cileacu: Să înțelegem că vom fi în regulă? Adică, deși se anunță o perioadă care nu va fi foarte bună din punct de vedere economic, ne așteptăm mai degrabă la încetiniri decât la creșteri în întreg, Uniunea Europeană va supraviețui?
Siegfried Mureșan: Cred că nu trebuie să fim naivi și nu trebuie să credem că situația generată în Orientul Mijlociu se va încheia rapid și totul va reveni la normal. Cred că situația de acum este comparabilă cu începutul pandemiei generate de coronavirus, când am intrat cu toții în case pentru două săptămâni și am renunțat la purtarea măștilor doi ani mai târziu, deci cred că nu vom reveni la situația dinainte de finalul lunii aprilie. În ceea ce privește comerțul internațional, prețul petrolului pe piețele internaționale, nu cred că vom reveni imediat la această situație. În plus, Iranul este un stat de 90 de milioane de locuitori, mai mult decât Siria și Afganistanul, împreună aproape la fel de mult cât Siria, Afganistanul și Irakul împreună. Ca atare, un Iran cu incertitudini, cu un eventual risc de destabilizare ar fi o veste îngrijorătoare pentru noi. Să nu uităm că Bucureștiul este mai aproape de frontiera cu Iranul decât este de Paris. Ca atare, ce se întâmplă acolo contează pentru noi. Să nu uităm că Primăvara Arabă și anumite destabilizări ale statelor din lumea arabă a început în anii 2010, 2011 și am avut un val mare de refugiați în Uniunea Europeană, venind din acea regiune în anii 2015-2016. Ce încerc să spun este că riscurile pentru securitatea și pentru economia noastră cred că vor persista ca urmare a situației generate în Orientul Mijlociu. Și chiar dacă vor fi zile în care vom vom respira, poate ușurați în săptămânile următoare. Cred că guvernare responsabilă la nivel național și la nivel european trebuie să țină cont de aceste riscuri, care cred că vor persista pentru mai mult timp de acum încolo.
Parteneriatul cu SUA rămâne esențial
Cristina Cileacu: În acest context al riscurilor despre care vorbiți și într-adevăr, așa va fi, un război nu se termină niciodată. Brusc, el are consecințe, iar consecințele războiului din Iran vor fi resimțite de pe lungă durată. În egală măsură, spuneați că suntem mai aproape de Orientul Mijlociu decât de decât este Parisul. La fel de aproape suntem și de Rusia și de războiul din Ucraina. În acest context, ar trebui România în sine, dar și Uniunea Europeană, pentru că avem acum această dezbatere dacă să mai fim sau nu să mai fim prieteni cu Statele Unite. Cum vedeți dumneavoastră această apropiere de SUA? Să rămână sau să devenim mai degrabă independenți?
Siegfried Mureșan: În primul rând, este evident că Europa astăzi nu ar fi fost un continent liber dacă Statele Unite nu s-ar fi angajat în vestul Europei după 1945 și Europa nu ar fi astăzi unită dacă Statele Unite nu s-ar fi angajat și nu ar fi sprijinit căderea comunismului și proces de reunificare europeană începând cu anii 80. Însă acest parteneriat de succes dintre Uniunea dintre Europa și Statele Unite, pe care îl vedem și în cadrul NATO, cea mai de succes alianță militară din lume, s-a bazat pe principii, pe valori, pe reguli comune. Ca atare, pentru ca acest parteneriat să fie de succes și în viitor, este evident că el trebuie să se bazeze pe aceleași reguli, valori ale lumii libere. Doar atunci parteneriatul poate fi sustenabil. Ce încerc să spun este: noi nu am întors și nu vom întoarce niciodată spatele Statelor Unite ale Americii.
Cristina Cileacu: Când spuneți noi vă referiți la Europa sau…
Siegfried Mureșan: Vedem că statele europene și România, pe bună dreptate, spun nu vom întoarce în mod deliberat spatele Statelor Unite ale Americii, însă e evident că avem obligația să ținem cont de semnalele, mesajele și deciziile care vin din partea administrației americane și să acționăm astfel încât să garantăm securitatea cetățenilor români și europeni și în viitor. Ca atare, e evident că trebuie să investim mai mult în securitatea noastră, în apărarea noastră. Și alte state europene au decis acest lucru, repet, nu împotriva aliaților noștri americani, dar pentru a fi capabili să ne apărăm cât mai mult, cât mai bine și cât mai repede în viitor.
Europa își extinde parteneriatele
Cristina Cileacu: Deci, ca să trag o concluzie, să nu devenim anti-americani, ci să rămânem pro-europeni și să ne păstrăm prietenii.
Siegfried Mureșan: Să fim pro-europeni, să ne facem cât mai mulți prieteni în jurul lumii. Dintre statele care împărtășesc aceleași valori cu noi, avem Acordul de liber schimb cu America Latină. Vom face mai mult comerț internațional cu India, cu Australia. Cu cât avem mai mulți prieteni în jurul nostru, cu atât mai bine. Vom avea mai multe proiecte comune în domeniul securității și al apărării cu Marea Britanie, inclusiv Marea Britanie își dorește o apropiere de Uniunea Europeană în momentul de față. Vom coopera mai mult cu Canada. Cu cât avem mai mulți prieteni în lume, cu atât suntem și noi mai siguri și mai puternici.
UE privește China cu prudență
Cristina Cileacu: Nu ați menționat deloc China în această înșiruire pe care tocmai ați făcut-o. Cum să ne raportăm, ă refer aici la Uniunea Europeană, desigur, în acest context internațional în care se schimbă toate alianțele. Cum să ne raportăm la China?
Siegfried Mureșan: A ignora valorile doar pentru beneficii economice poate fi de succes pe termen scurt, însă este un risc pe termen lung și este evident că, de mai mulți ani, China dorește să impună un model de guvernanță global care este contrară valorilor lumii, valorilor lumii libere și este evident că a închide ochii la încălcările drepturilor omului din China, la situația politică, la situația statului de drept de acolo, care de altfel este perpetuată de China și în alte state partenere din jurul lumii doar pentru anumite beneficii economice, ne poate aduce câștig de cauză pe termen scurt. Însă nu ar face lumea mai sigură și nici nu ne-ar garanta locul nostru în rândul națiunilor prospere pe termen lung. Mi-aduc, ne aducem cu toții aminte că Victor Ponta a scos drapelul Uniunii Europene din Parlamentul României și a pus drapelul Chinei la niște întâlniri cu parteneri chinezi, în urmă cu câțiva ani de zile. Nu am văzut încă niciun fel de investiții în beneficiul României efectuate de acel stat în România, în ultimii ani. Sprijinul economic principal pe care-l văd inclusiv prin fonduri europene, vine din partea Uniunii Europene. Deci e clar că pentru România niciun parteneriat cu niciun stat din afara Uniunii Europene nu poate echivala cu cu. Cu nu poate echivala cu relația economică comercială extrem de strânsă pe care o avem cu toate celelalte state ale Uniunii Europene.
UE nu confundă dialogul cu alianța
Cristina Cileacu: Totuși, am văzut vizite ale liderilor europeni, nu doar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar și diverși alți lideri din țări europene. La Beijing, în relații foarte prietenoase. Acestea să le interpretăm cum?
Siegfried Mureșan: În mod tradițional, mai ales marile state membre ale Uniunii Europene au avut schimburi comerciale semnificative cu China. Repet, a exista dialog nu e un lucru rău. A crede că China își dorește ca noi să fim mai siguri ar fi o greșeală. A crede că China își dorește ca noi să fim mai prosperi. Ar fi o greșeală. A crede că China își dorește că China împărtășește valorile noastre justiție, stat de drept, drepturile omului. O societate condusă pe regulile lumii libere și pe principii democratice. Ar fi o greșeală. Ca atare dialog? Da, dar să nu uităm niciodată diferențele strategice fundamentale între regimul comunist chinez și lumea liberă din Uniunea Europeană.
Bugetul UE devine mai predictibil
Cristina Cileacu: Spuneam la începutul discuției noastre că vă ocupați și de bugetul pe viitorul pe viitorii șapte ani ai Uniunii Europene. Cum merg discuțiile? Pentru că negocierile durează deja de foarte mult timp și încă nu s-au încheiat.
Siegfried Mureșan: Sigur, a decide bugetul Uniunii Europene pentru 27 de state membre pentru șapte ani de zile e unul din procesele cele mai complicate la nivel european. Comisia Europeană a prezentat anul trecut, în luna iulie, un prim proiect de buget în care a inclus câteva lucruri bune și câteva lucruri care trebuie corectate. Lucrurile bune propuse de Comisia Europeană sunt mai multe fonduri europene pentru securitate și apărare. Un lucru important pentru România, în condițiile războiului din Ucraina în apropierea noastră și în condițiile situației din Orientul Mijlociu. Comisia Europeană a propus însă slăbirea și contopirea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune, lucru pe care îl consider o greșeală. Și vestea bună este că, ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, am reușit în partea a doua a anului trecut să mobilizez o majoritate formată din toate partidele proeuropene în Parlamentul European, să solicităm Comisiei Europene corectarea propunerii inițiale și, ca urmare a presiunii Parlamentului European, Comisia Europeană, în luna noiembrie a anului trecut, și-a corectat propunerea inițială și vom avea acum o Politică Agricolă Comună și o politică de coeziune separate, Politica Agricolă Comună și în viitorul buget cu doi piloni primul pilon subvenția directă pentru fermieri, al doilea pilon bani pentru dezvoltare rurală. Repet, Comisia Europeană inițial propusese comasarea Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune și eliminarea completă a celui de-al doilea pilon. Deci, vom avea două politici separate, cu bugete separate, predictibile, cu o bază legală distinctă Politica Agricolă Comună, cu doi piloni, rol obligatoriu pentru regiunile de dezvoltare. Căci și vedem și în România, avem în actualul buget, pentru prima dată, programe operaționale pentru fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare. Nevoile în nord-vestul României sunt diferite de nevoile din sud-estul României. Ca atare, trebuie să ținem cont de specificul regional. Deci, pe scurt, Comisia Europeană a făcut o propunere pe care am reușit deja, în anumite puncte, să o îmbunătățim. Ca urmare a solicitării Parlamentului European, Comisia Europeană a propus alocarea a 48 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală La finalul lunii aprilie vom adopta poziția oficială a Parlamentului European pentru negocierile care vor urma în partea a doua a acestui an cu Comisia și cu Consiliul în care sunt grupate cele 27 de state membre.
UE propune un buget record
Cristina Cileacu: La ce sumă totală să ne așteptăm la acest buget? Pentru că, spuneați mai devreme, avem în plus această nevoie majoră de securitate, deci mare parte din bani vor merge spre apărare. Continuăm să avem nevoie, desigur, de agricultură, pentru că fără mâncare nu putem trăi. Avem nevoie de fondurile de coeziune tocmai pentru că întreaga Europă, dar mai ales România, are nevoie de dezvoltare pe foarte, foarte, foarte multe paliere. Deci total, la cât să ne uităm. Și, ca să înțeleagă încă o dată tot românul, de unde vin acești bani?
Siegfried Mureșan: Comisia Europeană propune un buget pentru șapte ani de zile de 2.000 de miliarde de euro, două trilioane, prin care Comisia Europeană propune 1800 de miliarde pentru proiecte europene, pentru fermieri, pentru autostrăzi, pentru apărare și așa mai departe. Și două sute de miliarde pentru rambursarea datoriilor făcute pentru PNRR, căci la începutul pandemiei generate de coronavirus, Uniunea Europeană s-a împrumutat. A împrumutat aproape 700 de miliarde de euro pentru toate statele membre, pentru a ne pune bani la dispoziție pentru aceste planuri naționale de redresare și reziliență. Banii vin, dar la un moment dat împrumuturile făcute trebuie și restituite. Și știu că pentru oamenii politici e mai ușor să facă datorii decât să le ramburseze, dar ele trebuie întotdeauna și rambursate. Deci, Comisia Europeană propune 2.000 de miliarde, din care 200 pentru rambursarea datoriilor, 1800 pentru proiecte. Noi, Parlamentul European, propunem următorul lucru: spunem că Uniunea Europeană nu poate face mai multe lucruri în viitorul apropiat, cu un buget asemănător bugetului din trecut. Noi credem că este nevoie de o creștere a bugetului Uniunii Europene. Aceasta sigur trebuie să fie moderată, realistă și extrem de bine justificată. De aceea, noi, Parlamentul European, propunem următorul lucru propunem ca toate cele 2.000 de miliarde de euro să fie alocate pe proiecte și propunem ca rambursare a datoriilor 200 de miliarde să se facă în afara bugetului Uniunii Europene, prin crearea de surse proprii de venit de către Uniunea Europeană. Și în raportul pe care îl coordonez, vom introduce, în numele Parlamentului European, propunerea ca giganții tehnologici mondiali, care câștigă foarte mulți bani în Uniunea Europeană, să fie taxați, să plătească și ei niște taxe și impozite, că așa e frumos și aceste taxe și impozite să constituie surse proprii de venit ale Uniunii Europene, din care, în parte, să rambursăm datoriile făcute pentru pnrr. Deci, noi, Parlamentul, nu vrem ca rambursarea datoriilor făcute pe pnrr să se facă pe seama reducerii politicilor europene tradiționale. Vrem să avem un buget clar, predictibil, un pic mai mare decât propunerea Comisiei Europene. Fiindcă, repet, pericolele sunt mai multe, trebuie să facem mai mult și rambursarea datoriilor să se facă din surse proprii de venit și propunem introducerea unei taxe digitale.
România, beneficiar net al UE
Cristina Cileacu: Vă întrebam de unde vin acești bani? Ca să înțelegem toți.
Siegfried Mureșan: De unde vin acești bani? Păi, iată, noi, România, de când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi, am contribuit cu treizeci și șase de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Am absorbit în aceeași în această perioadă, din 2007 până astăzi, 110 miliarde de euro. Am absorbit cu peste 70 de miliarde de euro mai mult decât am contribuit. Pentru fiecare euro plătit am primit trei euro înapoi. Acești bani vin de undeva de unde vin? De la statele cu economii puternice din Uniunea Europeană care contribuie mai mult în bugetul Uniunii Europene. Noi, România, pentru fiecare euro pe care îl plătim Uniunii Europene, primim 3 euro înapoi. Finlanda, Austria, Olanda, Germania, Suedia. Pentru fiecare euro pe care îl plătesc, Uniunii Europene primesc înapoi între douăzeci și treizeci de cenți. Plătesc 1 euro și primesc un sfert înapoi. Deci de acolo vin banii de la contributor ul, de la plătitorul de taxe din alte state membre ale Uniunii Europene. Deci este solidaritate europeană. Și trebuie să ținem minte acest lucru.
UE vrea taxe pentru giganții tech
Cristina Cileacu: Spuneați de taxarea companiilor tech din care lucrează pe teritoriul Europei. Multe dintre ele sunt din Statele Unite. Nu va fi o problemă la nivel de relație între UE și SUA?
Siegfried Mureșan: Obiectivul nostru nu este crearea unei probleme acolo. Considerăm că este firesc ca cine desfășoară o activitate economică în Europa să plătească taxe și impozite, iar majoritatea membrilor Parlamentului European consideră că, așa cum IMM-urile europene în aceste vremuri dificile plătesc taxe și impozite. Așa este firesc ca și giganți tehnologici care sunt deținuți în parte de cele mai bogate persoane de pe planetă, să contribuie să plătească taxe și impozite în Europa. Această taxă nu este menită să aducă tensiune adițională în relațiile transatlantice, dar este firesc ca și Uniunea Europeană să folosească instrumentele pe care le are. Mai ales, repet, vrem să avem și în anii următori finanțări garantate pentru fermieri, pentru modernizări de școli, de spitale și ar fi nefiresc ca noi să modernizăm mai puține spitale în Europa, iar cei mai bogați oameni ai planetei să poată face afaceri în Uniunea Europeană fără să plătească un singur cent, taxe și impozite.
Cristina Cileacu: Siegfried Mureșan Vă mulțumesc foarte mult pentru această discuție și succes la negocierea bugetului pentru următorii 7 ani.
Siegfried Mureșan: Mulțumesc și eu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
