Germania şi Spania au emis mandate de arestare pentru şapte presupuşi membri ai unui grup de hackeri pro-ruşi acuzaţi de efectuarea de atacuri cibernetice împotriva infrastructurii critice, producătorilor de arme, companiilor de energie electrică şi autorităţilor publice, relatează Reuters.
Mandatele au fost emise în urma unei operaţiuni internaţionale la care au participat autorităţi judiciare şi de aplicare a legii din SUA, Franţa, Suedia, Italia, Olanda şi Elveţia, au declarat miercuri, în comunicate separate, procurorii germani şi agenţia de poliţie paneuropeană Europol, scrie News.ro.
Procurorii germani au declarat că au ajutat la coordonarea operaţiunii de marţi în mai multe ţări, în cadrul căreia au fost făcute percheziţii la 24 de adrese legate de grupul de hackeri - care se autointitulează NoName057(16) - inclusiv una în Berlin şi două în Bavaria, în sud-estul Germaniei.
Germania a emis şase mandate de arestare, dintre care cinci publice, iar Spania a emis încă unul.
4.000 de voluntari
Grupul NoName a folosit aplicaţia de mesagerie Telegram pentru a recruta peste 4.000 de voluntari care şi-au pus la dispoziţie sistemele pentru a bloca serverele instituţiilor critice cu aşa-numite atacuri de tip DDoS (Distributed Denial of Service), au declarat procurorii germani. Printre sediile percheziţionate se numără şi cele legate de voluntarii din grupul Telegram, au spus ei.
În ultimii ani, grupul NoName, cunoscut pentru promovarea intereselor ruseşti, ar fi efectuat atacuri cibernetice de succes în Ucraina şi asupra site-urilor web ale guvernului, infrastructurii, serviciilor bancare, serviciilor de sănătate şi telecomunicaţiilor din ţările europene care au susţinut Ucraina împotriva Rusiei.
Autorităţile europene sunt din ce în ce mai îngrijorate de amploarea ameninţărilor hibride care, potrivit acestora, provin din Rusia, aflată în al treilea an de război cu Ucraina. Aceste ameninţări, care au inclus asasinate şi presupuse atentate cu bombă împotriva instituţiilor şi transporturilor de marfă, au fost atribuite în mare parte actorilor statali. Rusia a negat acuzaţiile.
În acest caz, procurorii nu au făcut o legătură specifică între suspecţi şi stat.
„Scopul atacurilor asupra ţintelor germane era de a atrage atenţia presei şi, astfel, de a influenţa procesul decizional politic şi social din Germania”, au declarat procurorii în comunicat.
Persoane căutate
Procurorii şi Europol au publicat numele şi fotografiile a cinci dintre persoanele căutate, toate cetăţeni ruşi şi presupuşi a fi rezidenţi în Rusia. Un alt mandat de arestare german rămâne secret.
Procurorii au identificat unul dintre cetăţenii ruşi ca fiind una dintre cele două figuri importante ale grupului căutat.
Europol a declarat că voluntarii au fost recrutaţi prin canale ruseşti, grupuri de chat, reţele sociale şi aplicaţii de mesagerie şi că adesea invitau persoane din forumuri de jocuri şi hacking.
Autorităţile italiene au adăugat într-un comunicat separat că simpatizanţilor li s-a dat liste cu ţinte occidentale şi li s-a furnizat software-ul necesar pentru a participa. Acestea au adăugat că organizaţia, care plătea cu criptomonede, avea o „linie centrală de comandă şi control în Federaţia Rusă”.
Grupul opera, de asemenea, propria reţea de boţi – o reţea de computere private infectate cu malware şi controlate de hackeri – formată din câteva sute de servere pentru a amplifica impactul, au afirmat autorităţile.
Autorităţile din Republica Cehă, Finlanda, Lituania şi Polonia au contribuit la anchetă, a declarat Europol, care a ajutat la coordonarea acesteia.
Editor : S.S.
