Partid fondat de doi deputați de origine turcă, în Parlamentul olandez

Partidul DENK, fondat de doi deputați turci, a înregistrat miercuri primul succes electoral în Olanda, câștigând trei mandate în viitorul parlament, după numărarea aproape în totalitate a buletinelor de vot, transmite DPA, citată de Agerpres.

„Noua Olandă a câștigat astăzi o voce în camera inferioară”, a declarat liderul formațiunii, Tunahan Kuzu. El și-a exprimat speranța că, după încheierea numărării buletinelor la Amsterdam și Rotterdam, partidul său va obține un plus de mandate.

DENK a fost înființat de Tunahan Kuzu și Selcuk Ozturk după plecarea lor în 2014 din grupul parlamentar al Partidului Laburist (PvdA).

Potrivit lui Kuzu, DENK își propune să combată „xenofobia în creștere” pe scena politică olandeză, cu referire clară la liderul populist Geert Wilders.

Mesajul DENK a fost unul de „toleranță (...) un răspuns împotriva urii, pentru solidaritate și acceptare reciprocă”, a afirmat el.

Succesul DENK a fost însă umbrit de criticile formulate de președintele camerei inferioare a parlamentului, Khadija Arib, de origine marocană, față de lipsa de reacție a lui Kuzu la declarațiile președintelui turc Recep Tayyip Erdogan în conflictul diplomatic dinaintea alegerilor.

„Mi-ar fi plăcut să-l văd de liderul DENK, dl Kurzu, distanțându-se de comentariile lui Erdogan. Afirmațiile potrivit cărora suntem rămășițe ale naziștilor și fasciștilor sunt inacceptabile", a declarat Arib, într-o declarație la un post de radio, miercuri, în ziua alegerilor.

Olandezii au ales continuitatea, la alegerile legislative de miercuri. Partidul actualului premier a câ ştigat alegerile legislative şi va putea începe negocierile pentru formarea unui nou guvern de coaliţie. Este, însă, o victorie parțială pentru Mark Rutte. În primul rând nu are majoritatea, ba, mai mult, a pierdut opt mandate în Parlament faţă de legislatura trecută, ceea ce înseamnă că va avea nevoie de mai mulţi aliaţi. Dar simplul fapt că Mark Rutte a împiedicat expansiunea extremei-drepte îl transformă într-un veritabil erou european.

Europa întreagă a urmărit acest scrutin tocmai pentru că decizia olandezilor ar putea fi folosită drept exemplu pentru francezi sau germani, care votează şi ei anul acesta. Printre jurnalişti, părerile sunt împărţite: olandezii răsuflă uşuraţi, dar pericolul expansiunii curentului naţionalist nu a fost şters definitiv.

Naţionalistul Geert Wilders va conduce, totuși, a doua forţă politică din Parlamentul de la Haga. Adevăratul mesaj important pentru restul europenilor îl reprezintă însă prezenţa la vot. Peste 80% dintre olandezi au votat ieri, cel mai mare procent din ultimii 30 de ani.

13 partide se vor regăsi în viitorul legislativ olandez. Un parlament atât de fragmentat înseamnă şi negocieri dificile pentru formarea unui nou guvern. Liderii partidelor urmează să se întâlnească joi după-amiază pentru a discuta primii paşi în vederea formării coaliţiei de guvernare.