Partidul Popular European a cerut duminică preşedinţia Comisiei Europene, considerând că a câştigat alegerile europene, relatează AFP, preluată de Agerpres. Liderul socialiștilor a respins, însă, această solicitare, semn că a început lupta politică pentru conducerea instituțiilor europene, în urma rezultatelor înregistrate la alegerile europarlamentare 2019.
„Am câştigat alegerile şi candidatul cap de listă al PPE, Manfred Weber, va fi preşedintele Comisiei”, a declarat, la un eveniment dedicat alegerilor de la Bruxelles, Joseph Daul, preşedintele PPE. „Fără PPE, nu există majoritate la nivelul partidelor democrate. Deci suntem gata, vom negocia şi, bineînţeles, vom apăra prima poziţie”, a adăugat francezul.
Germanul Manfred Weber, aflat alături de Daul, nu a revendicat şi el postul de preşedinte al executivului comunitar, dar a reafirmat că PPE este „ferm angajat în procesul Spitzenkandidat”, termen potrivit căruia partidul care câştigă alegerile europene trebuie să primească preşedinţia Comisiei Europene. „Numai o persoană care a fost Spitzenkandidat poate fi aleasă” preşedinte al Comisiei Europene, a subliniat Weber, care şi-a făcut intrarea pe melodia „Simply the Best”.
Aproape imediat, germanul Udo Bullmann, liderul grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor S&D, a doua forţă din Parlamentul European, a respins revendicările PPE, notează AFP. „PPE nu mai are forţa de a conduce Comisia (...) Nu mai poate pretinde că este liderul natural al majorităţii din Parlamentul European”, a spus Bullmann.
Cum arată configurația noului Parlament European (rezultate provizorii)
Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale.
Grupul liberal ALDE a obţinut, însă, câştiguri semnificative, ajungând la 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Astfel, familiile politice tradiționale ar putea face o majoritate în noul Parlament European fără a fi nevoite să facă alianțe cu extrema dreaptă.
În plus, marea surpriză a scrutinului la nivel european a reușit-o Grupul Verzilor, care se află pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.
Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care reuneşte Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.
