O decizie judecătorească istorică a dat o lovitură mişcării de extremă dreapta din Grecia, după ce deputaţii din partidul neofascist „Spartanii” au fost privaţi de trei locuri în parlament, relatează The Guardian, potrivit News.ro
Invocând fraudă electorală, un tribunal electoral special constituit a retras statutul a trei dintre deputaţii formaţiunii, inclusiv al liderului acesteia, într-o măsură care, pentru prima dată de la prăbuşirea regimului militar, lasă parlamentul de 300 de locuri din Atena să funcţioneze cu doar 297 de deputaţi.
Într-o măsură fără precedent, judecătorii au decis că alegătorii au fost „înşelaţi” la alegerile generale de acum doi ani, deoarece, deşi Vasilis Stigkas a fost descris drept liderul partidului, o altă persoană trăgea sforile: Ilias Kasidiaris, un neonazist declarat, fost lider al partidului Zorii Aurii, acum desfiinţat.
Partidele din Grecia nu se pot prezenta legal la alegeri dacă „liderii lor reali” au fost condamnaţi pentru infracţiuni precum participarea la o organizaţie criminală.
„Mesajul pentru extrema dreaptă este că trebuie să respecte normele democraţiei, ale competiţiei electorale democratice”, a declarat Lamprini Rori, profesor asistent de analiză politică la Universitatea din Atena. „Mulţi susţinători îl văd pe Kasidiaris drept liderul lor firesc şi îi urmează ideologia de extremă dreaptă”, a explicat profesorul.
„Spartanii” au apărut aparent de nicăieri şi au fost aleşi cu 12 deputaţi în iunie 2023, după ce au fost susţinuţi în mod deschis de Kasidiaris din spatele gratiilor, după ce propriul său partid, „Elenii”, a primit interdicţia de a participa la scrutin.
Un negaţionist declarat al Holocaustului, Kasidiaris, în vârstă de 44 de ani, a deţinut controlul asupra echipelor de asasini ale Zorilor Aurii, care i-au vizat pe imigranţi şi pe alţi inamici percepuţi, ceea ce i-a adus partidului renumele de cea mai violentă forţă neofascistă din Europa. În urma unui proces maraton, el s-a numărat printre cadrele din conducere declarate vinovate de conducerea unei organizaţii criminale deghizată în partid politic şi a fost condamnat la 13 ani şi jumătate de închisoare. Kasidiaris a făcut între timp apel.
Timp de mai mulţi ani, ultranaţionalistul a găsit modalităţi de a se adresa adepţilor prin intermediul reţelelor sociale din închisoare. „Poate că suntem departe de apogeul Zorilor Aurii, dar Kasidiaris încă are o bază de sprijin formată în majoritate din tineri care organizează întâlniri regulate pe internet pentru a discuta despre revenirea sa”, a declarat Dimitris Psarras, un autor proeminent de stânga care a scris pe larg despre extrema dreaptă din Grecia. „Spartanii au fost vitrina lui Kasidiaris în parlament”, a spus el. „În timp ce decizia de astăzi a instanţei a dat o lovitură zdrobitoare unui partid care, prin lupte interne, pierduse deja sprijin şi parlamentari, aceasta nu va afecta atracţia extremei drepte în general. Astăzi, din păcate, toate sondajele arată că aceasta este în creştere”, a explicat Psarras.
Popularitatea Zorilor Aurii a crescut vertiginos în timpul crizei datoriei naţionale, care a durat aproape zece ani, când segmente mari ale populaţiei au fost afectate de măsurile de austeritate adoptate în schimbul împrumuturilor de salvare de la UE şi Fondul Monetar Internaţional.
Deşi grupul a fost desfiinţat în 2023, alegătorii au readus trei partide de extremă-dreapta în parlament, în ceea ce Lamprini Rori, în prezent cercetătoare la Universitatea Oxford, a descris drept „cea mai semnificativă prezenţă” în ţară de la explozia crizei datoriilor. „Este pentru prima dată când toate ramurile extremei drepte - radical populist, religios extrem şi ultraconservator - sunt reprezentate simultan în parlament”, a spus ea. „Ştim din rezultatele alegerilor că 80 % dintre alegători (pentru Spartani) i-au susţinut anterior pe neo-naziştii din Zori de Aur. În timp ce (partidul) a atras, de asemenea, oameni care nu au votat înainte, mulţi susţinători s-ar putea aştepta acum să le spună Kasidiaris ce să facă în continuare”, a punctat Rori.
Editor : B.E.
