Schimb masiv de prizonieri între Kiev şi separatişti

Autorităţile ucrainene şi separatişti care deţin controlul asupra unei părţi a estului ţării au făcut miercuri schimb de sute de priozinieri, în cadrul uneia dintre cele mai importante operaţiuni de acest tip în cei aproape patru ani de conflict, relatează AFP, preluată de News.ro.

Rezultatul unor negocieri intense în care care a fost implicat Vladimir Putin, acest schimb - chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stl vechi, la 7 ianuarie - viza iniţial 74 de prizonieri, deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli, şi 308 de deţinuţi de către autorităţile de la Kiev.

Este vorba, în total, de 380 de persoane - un număr fără precedent de la izbucnirea acestui război, în aprilie 2014 - şi despre una dintre rarele operaţiuni de acest tup de la semnarea acordurilor de pace de la Minsk, în februarie 2015 - între ale cărei puncte-cheie se afla eliberarea prizonierilor.

Însă numărul final ar putea să fie mai mic decât cel dintr-un schimb anterior - în decembrie 2014, de 367 de eliberări -, în contextul în care presa scrie că unii prizonieri din ambele tabere au refuzat să participe la schimb.

Primul schimb de prizonieri între beligeranţi din ultimele 15 luni s-a desfăşurat pe linia frontului, în apropiere de oraşul Gorlivka, la aproximativ 40 de kilometri nord-est de „capitala” separatistă Doneţk.

Un prim grup de 16 prizonieri ucraineni, transportaţi cu autobuzul, a sosit miercuri după-amiaza pe teritoriul aflat sub controlul Kievului, a constat un jurnalist AFP la faţa locului.

Aceşti prizonieri erau deţinuţi de „autorităţile republicii” autoproclamate de la Lugansk, unul dintre cele două bastioane separatiste din estul Ucrainei, a precizat vicepreşedinta Parlamentului ucrainean Irina Gheraşcenko, prezentă la faţa locului.

Rebelii de la Lugansk au primit în schimb 73 de persoane, deţinute de Kiev, în timp ce alte două au refuzat să participe la schimb, potrivit agenţiei oficiale a separatiştilor DAN.

„În mare mă simt bine, am fost prizonier timp de doi ani”, a povestit pentru AFP Igor Kozlovski, în vârstă de 63 de ani, aşteptând să fie predat autorităţilor ucrainene.

„Nu am fost torturat fizic, însă presiunea morală era foarte puternică”, a mărturisit Valentina Buşcioc.

PRIMA ETAPĂ?

Războiul din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi începând din aprilie 2014, opune forţe guvernamentale separatiştilor proruşi, susţinuţi potrivit Kievului şi Occidentului de către Rusia, care dezminte.

El a condus la cele mai grave tensiuni cu Rusia de la sfârşitul Războiului Rece.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko „i-a salutat persoanl la telefon” pe primii deţinuţi eliberaţi de separatişti, a scris pe Twitter purtătorul său de cuvânt Sviatoslav Ţegolko.

La jumătatea lui noiembrie, politicianul ucrainean Viktor Medvedciuk, considerat un apropiat al lui Putin şi unul dintre reprezentanţii Kievului la negocierile cu rebelii, i-a cerut preşedintelui rus să intervină pe lângă liderii separatişti pentru a avansa ideea unui schimb de prizonieri deţinuţi de cele două tabere, în formatul „toţi contra toţi”.

La puţin timp după aceea Putin a discutat - pentru prima oară de la începutul războiului - la telefon cu liderii separatişti şi a prezentat această idee.

Biserica Ortodoxă rusă a anunţat luni un acord între Kiev şi rebeli asupra modalităţilor, la finalul unei întâlniri între Patriarhul Kiril, liderii separatişti şi Medvedciuk.

Operaţiunea de miercuri constituie o primă etapă a unui schimb global de prizoinieri deţinuţi de cele două tabere.

În a doua etapă, a cărei dată nu a fost anunţată încă, 29 de persoane deţinute de separatişti ar putea să fie eliberate în schimbul a 74 de persoane deţinute de Kiev, a declarat miercuri Medvedciuk pentru televiziunea rusă NTV.

Eliberarea prozonierilor constituie un punct-cheie al acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015, cu scopul de a pune capăt conflictului.

Aceste acorduri şi instaurarea mai multor armistiţii au permis o scădere a intensităţii confruntărilor armate, însă partea politică a rămas literă moartă, ambele tabere acuzându-se reciproc de acest eşec.

Pe plan diplomatic, tensiunile au crescut în ultimele zile, după decizia Washingtonului de a-şi întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul Apărării, pentru ca Kievul să poate să asigure „suveranitatea” teritoriului său.

Moscova a acuzat Statele Unite că vor să încurajeze o „baie de sânge”.

Sursa: News.ro