Un fost comandant ucrainean de rang înalt a cerut ca șeful armatei țării să se retragă, acuzându-l de lipsă de imaginație strategică și de punerea în pericol a vieții soldaților ucraineni prin ordine „la limita criminalității”.
Bohdan Krotevici, care a demisionat din funcția de șef de stat major al brigăzii Azov în februarie, în parte pentru a putea vorbi deschis, a declarat că este de părere că generalul Oleksandr Sirskîi, comandantul forțelor armate, „trebuie să plece”, iar conducerea militară a Ucrainei trebuie să fie schimbată, scrie The Guardian.
Veteranul s-a plâns într-un interviu că Sirskîi și conducerea existentă erau angajați în „microgestionarea manuală a întregii armate” și a evidențiat ordinele date soldaților și unităților care îi obligau să se odihnească și să se bazeze prea aproape de front.
„Am început să primesc de la înaltul comandament al armatei, de la comandantul șef al Cartierului General, ordine care au devenit din ce în ce mai mult la limita criminalității, pe care eu, în conștiința mea, nu am putut să le îndeplinesc și să le urmez”, a declarat Krotevici.
Unul dintre cei mai cunoscuți soldați ucraineni, Krotevici, în vârstă de 32 de ani, a servit în Azov din 2014 și a supraviețuit ultimei confruntări de la combinatul siderurgic Azovstal în primăvara anului 2022. Capturat de forțele ruse, el a îndurat o scurtă perioadă de captivitate înainte de a fi schimbat.
Citește și
Ucraina a primit doar jumătate dintre sistemele Patriot solicitate. Dar nu asta e cea mai mare problemă
Krotevici a ales apoi să se întoarcă pe front și a devenit din ce în ce mai deschis în timpul ultimei sale perioade de serviciu militar, criticând deschis alți comandanți care, în opinia sa, au fost neglijenți cu viețile soldaților.
Veteranul a declarat însă pentru The Guardian că a „decis în proporție de 70% să părăsească” armata ucraineană, deoarece comandanții încă „le cereau soldaților lucruri pe care nu le-ar fi cerut nici lor”. Ca fost prizonier de război, el este unul dintre relativ puținii soldați în activitate care au dreptul să plece.
„Statul major a ordonat că, atunci când se termină tura unui soldat [pe linia frontului], acesta nu se poate odihni în spate, ci trebuie să se odihnească la 50 de metri de front”, a declarat Krotevici, care a adăugat că, de obicei, se află la o bază de observație avansată a plutonului.
Forțând soldații să se odihnească atât de aproape de front, „toți acești oameni sunt în mare pericol”, a susținut el. El a acuzat comandamentul armatei că este „vinovat din punct de vedere penal de faptul că nu înțelege principiile războiului în acest moment” și, în special, „cum funcționează dronele FPV, cum funcționează bombele glisante”.
Extinderea dramatică a utilizării dronelor FPV - care ar putea funcționa la o distanță de până la 22 km, a spus Krotevici - au extins dramatic adâncimea liniei frontului. Dar Krotevici a spus că de cele mai multe ori comandanții Ucrainei nu au reușit să reacționeze în consecință.
„Ei au încă mentalitatea de a lupta în al doilea război mondial”, a spus el. „Ei încă refuză să recunoască noile mijloace de lovire a țintelor”. El a spus că, de exemplu, comandantul armatei se baza pe reglementările emise în anul 2016 pentru a justifica forțarea soldaților să fie poziționați atât de departe în față, dar că aceste ordine au apărut într-o perioadă în care războiul se purta diferit.
„Syrskîi trebuie să plece”, a mai spus comandantul ucrainean, susținând că acesta, numit în februarie 2024 la conducerea armatei, nu a reușit să rupă liniile rusești, cu excepția Kurskului în august, unde a găsit „punctul cel mai slab” și a executat o simplă „lovitură liniară”.
Citește și
Cât plătește Rusia pentru fiecare kilometru pătrat de pământ ucrainean. „Un preț enorm pentru ambițiile Kremlinului”
„Syrskîi nu încearcă să aplice o știință înaltă și o artă a războiului”, a spus Krotevych, acuzându-l că are "doar două funcții: dacă inamicul atacă, pur și simplu arunci mai mulți oameni acolo. Iar dacă inamicul este copleșitor, retragi oamenii și spui că ești preocupat de viața oamenilor".
Ucraina a pierdut treptat teritoriu de-a lungul anilor 2024 și 2025, pe măsură ce forțele ruse au avansat în mai multe zone.
Mulți observatori au pus succesul modest, dar persistent al Rusiei pe seama numărului mai mare de personal și a unei pauze în livrările de arme americane în prima parte a anului 2024, însă comentariile lui Krotevici sunt notabile pentru că încearcă să mute accentul pe comandanții ucraineni și pe conducerea de către aceștia a efortului de război.
Fostul soldat intenționează acum să înființeze o companie privată, Strategic Operational and Intelligence Agency (Soia), care să obțină informații despre Rusia, Belarus, Coreea de Nord și alte țări neprietenoase cu Ucraina și să acționeze ca expert de legătură cu Occidentul.
Editor : S.S.
