Executivul Uniunii Europene a solicitat marți creșterea numărului de angajați ai agenției de frontieră a blocului comunitar Frontex la 30.000 de persoane, în cadrul unei strategii care urmărește să protejeze Europa de atacurile hibride, criminalitatea informatică, crima organizată și amenințările teroriste.
„Peisajul nostru de securitate este foarte alarmant”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene responsabil pentru tehnologie, într-un interviu acordat Politico.
„Când ne uităm la amenințările noastre la adresa securității, putem vedea că acestea sunt mult mai transfrontaliere în zilele noastre și sunt, de asemenea, foarte digitalizate.
„Un răspuns doar național nu este suficient”, a spus ea.
Virkkunen a prezentat marți, la Strasbourg, o propunere a Comisiei pentru a oferi mai multe resurse forțelor de aplicare a legii. Documentul strategic a propus creșterea personalului agenției UE pentru frontiere Frontex la 30.000 de persoane. În prezent, este planificat să aibă 10.000 de membri ai corpului permanent până în 2027.
Strategia, care este mai degrabă un plan general decât un set de propuneri legislative concrete, urmează altor două propuneri recente privind apărarea și pregătirea, care au arătat cum UE își asumă din ce în ce mai mult responsabilitatea pentru securitate.
Europol, sarcini în amenințările hibride
De asemenea, Comisia a solicitat ca Europol, agenția de poliție a UE, să primească mai multe resurse și să fie însărcinată cu combaterea amenințărilor hibride.
Atacurile hibride se situează într-o zonă gri, între activitățile criminale și cele de stat, și vizează destabilizarea societăților prin atacarea infrastructurilor critice cu atacuri fizice sau cibernetice sau prin semănarea fricii și a confuziei prin campanii de informare. Rusia a bombardat Europa cu astfel de atacuri de la invazia sa la scară largă din Ucraina în 2022. O personalitate de rang înalt din cadrul NATO a declarat în decembrie anul trecut că acestea ar putea provoca în curând victime în masă.
Conform planului, agențiile de aplicare a legii vor avea, de asemenea, acces mai mare la date.
Multe autorități de aplicare a legii „rămân foarte mult în urmă ... când vine vorba de instrumente digitale”, a declarat Virkkunen. „Din ce în ce mai mult, infracțiunile sunt legate de tehnologii și sunt utilizate platforme digitale ... Cred că poliția noastră și forțele de ordine au nevoie de mai multe instrumente pentru a combate infracțiunile în lumea digitală”.
Cu toate acestea, este posibil ca aceste planuri să îi deranjeze pe apărătorii vieții private. Legislația propusă de UE pentru combaterea materialelor online privind abuzurile sexuale asupra copiilor este blocată de mult timp deoarece țările membre ale UE nu sunt de acord dacă serviciile private de mesagerie precum WhatsApp și Signal ar trebui să fie obligate să transmită poliției conversațiile oamenilor.
Orice încercare de a face același lucru prin intermediul altor mecanisme juridice ar putea întâmpina probleme similare, deși Virkkunen a insistat că viața privată a oamenilor va fi protejată.
Editor : S.S.
