Doar o schimbare a conducerii Ucrainei ar putea duce la o „normalizare” a legăturilor dintre Moscova și Kiev, afirmă Konstantin Kosacev, vicepreședinte al Consiliului Federaţiei, camera superioară a parlamentului rus, scrie CNN. Pe de altă parte, senatorul rus a avertizat că şi alte regiuni ale Ucrainei ar putea fi anexate, el nominalizând Odesa şi Dnipropetrovsk.
Fost diplomat, senatorul Konstantin Kosacev a declarat într-un interviu pentru ziarul „Argumenti i Fakti” că „nu se aşteaptă la nimic bun din partea actualului regim de la Kiev”, a relatat agenţia de ştiri de stat TASS, citată de CNN
„Ei sunt prinşi în capcana propriilor acţiuni şi ideologii anterioare. Nu au nicio libertate de manevră. Cred că orice potenţială normalizare ar putea avea loc doar după o schimbare de putere în Ucraina. Să sperăm că (procesul) va fi constituţional data viitoare”, a afirmat senatorul.
Declaraţiile senatorului par să confirme că şi Rusia închide, la rândul ei, orice portiţă de dialog cu Ucraina, după ce şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a emis un decret prin care a interzis orice fel de negocieri cu Moscova atâta vreme cât la conducerea ţării rămâne Vladimir Putin. În ciuda unor apeluri mai mult sau mai puţin explicite ale Occidentului de a se încerca un dialog, după cum a relatat presa occidentală, Kievul a semnalat că nu se va aşeza la masa negocierilor decât după recuperarea teritoriilor pierdute.
Pe de altă parte, în interviul său, Kosacev a avertizat că şi alte regiuni ale Ucrainei ar putea fi anexate, şi a nominalizat Odesa şi Dnipropetrovsk. El a spus că locuitorii din aceste regiuni ucrainene „îşi pot schimba statutul, dacă autorităţile continuă să îi trateze ca terorişti sau separatişti şi refuză să se angajeze în dialog”.
„Nu mă refer la cele patru teritorii care au devenit deja parte a Federaţiei Ruse în septembrie 2022, ci la cele care fac încă parte din Ucraina, dar care şi-ar putea schimba statutul dacă Ucraina îşi continuă politica eronată de a-i trata pe locuitorii lor ca terorişti, separatişti, criminali şi de a refuza să discute cu ei. Mă refer la locuitorii din Odesa, Dnipropetrovsk şi alte regiuni, unde, de asemenea, destul de mulţi oameni ne cer protecţie”, a afirmat senatorul.
El spune că „Ucraina trebuie să se întoarcă la angajamentele pe care şi le-a asumat atunci când şi-a proclamat independenţa. În Declaraţia de suveranitate din 16 iulie 1990, aceasta s-a angajat, în primul rând, să respecte drepturile cetăţenilor săi, indiferent de limbă, naţionalitate, convingeri sau altele asemenea. În al doilea rând, s-a declarat un stat neutru şi fără arme nucleare. Toate acestea au fost confirmate ulterior în Constituţia Ucrainei. Iar Rusia a recunoscut acum 30 de ani o Ucraină independentă în interiorul graniţelor sale, în momentul prăbuşirii URSS, luând în considerare toate aceste obligaţii. Şi acum, când Ucraina însăşi le-a abandonat complet, ce obligaţii putem avea de a recunoaşte Ucraina în cadrul graniţelor din 1991? Totul s-a schimbat, fără să fie vina noastră şi nu din iniţiativa noastră”, a declarat Kosacev în interviul pentru „Argumenti i Fakti”.
Peskov: Obiectivul nu e schimbarea guvernului de la Kiev
Schimbarea guvernului ucrainean nu este unul dintre obiectivele „operațiunii speciale” a Rusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Rusia vrea să-și atingă obiectivele în cadrul operațiunii militare speciale, iar aceste obiective pot fi atinse în diferite moduri”, a declarat luni Peskov jurnaliştilor.
CNN l-a întrebat pe Peskov despre comentariile făcute de senatorul rus Konstantin Kosacev, care a spus că o normalizare a relațiilor cu Ucraina ar putea avea loc doar dacă ar exista „o schimbare de regim”.
Întrebat dacă schimbarea puterii în Ucraina era unul dintre obiectivele operațiunii speciale, Peskov a răspuns: „Nu”.
Editor : G.M.
