Camera de Chihlimbar, împodobită cu pietre prețioase, a dispărut spre sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Dispariția „celei de-a opta minuni a lumii” a reprezentat unul dintre cele mai mari și mai durabile mistere ale epocii moderne. Acum, o reconstituire la scară reală a fost expusă în nord-estul Poloniei, în apropierea locului unde unii cercetători cred că a fost ascunsă de naziști. Construită în trei ani, camera de 10 metri pe 10 metri a fost reprodusă folosind materiale de arhivă, fotografii și un model al singurei alte replici din lume, aflate în Muzeul de Stat Tsarskoie Selo din Rusia, în afara orașului Sankt Petersburg, scrie TVPWorld.
Spre deosebire de original, a cărui valoare actuală este estimată la aproximativ 500 de milioane de dolari, copia din Mamerki a costat mult mai puțin, fiind realizată cu ajutorul tehnologiei de imprimare 3D și a meșterilor polonezi pricepuți.
În ciuda cheltuielilor relativ modeste, rezultatele sunt impresionante. „Tehnologia ne-a permis să creăm o copie foarte bună”, spune Bartek Plebanczyk, de la Muzeul Mamerki, unde va fi expusă. ”Doar de aproape se poate observa că versiunea noastră nu conține chihlimbar.”
Ce era Camera de Chihlimbar?
Camera de Chihlimbar a fost comandată la începutul secolului al XVIII-lea de către regele Prusiei, Frederic I de Hohenzollern, care își imagina un birou somptuos decorat în Palatul Charlottenburg. Un sculptor-arhitect pe nume Andreas Schlüter a fost însărcinat să realizeze acest proiect și a luat în serios această misiune.
Inspirat de viziunile fanteziste ale lui Frederic, Schlüter a elaborat conceptul final al unei camere cu panouri de chihlimbar, care a fost apoi adus la viață de renumitul meșter danez Gottfried Wolfram.
Cu toate acestea, camera nu a fost instalată în Charlottenburg, ci, de fapt, într-un mod destul de neceremonios, la etajul al treilea al Palatului Orașului Berlin. Acolo a rămas până în 1716, când Petru cel Mare al Rusiei a vizitat palatul și a primit-o în dar de la regele Prusiei de atunci, Frederic Wilhelm I, ca o modalitate de a consolida alianța lor împotriva Suediei.
După ce a fost împachetată în 18 lăzi, a fost transportată în Rusia și instalată în Casa de Iarnă din Sankt Petersburg, înainte de a fi mutată în 1755 la Tsarskoie Selo, din ordinul țarinei Elisabeta.
La ordinul Elisabetei, Camera de Chihlimbar a fost extinsă pentru a se potrivi unui spațiu mai mare, iar designerul italian Francesco Bartolomeo Rastrelli a fost chemat să îi sporească fastul.
În anii următori, au fost adăugate și alte comori, printre care finisaje din foiță de aur, mozaicuri din onix și acate, oglinzi venețiene, statuete aurite de heruvimi și pietre semiprețioase, toate acestea adăugând o strălucire sclipitoare luminii emise de cele șase tone de chihlimbar care acopereau suprafețele camerei – atât de legendară era măreția sa, încât a devenit cunoscută drept „a opta minune a lumii”.
Germanii erau conștienți de această reputație.
Pe 22 iunie 1941, Adolf Hitler a iniţiat Operaţiunea Barbarossa, trimiţând peste trei milioane de soldaţi germani în Uniunea Sovietică. Invazia s-a soldat cu prăduirea a mii de opere de opere de artă, inclusiv Camera de Chihlimbar, despre care naziştii credeau că a fost făcută de nemţi, şi automat, pentru nemţi.
În timp ce trupele înaintau către Tsarskoie Selo, personalul de la palat a încercat să demonteze şi să ascundă valoroasa cameră. Când pereţii de ambră uscată au început să se sfărâme, oamenii au încercat să îi învelească în hârtie subţire. Dar nu i-au păcălit pe nazişti. Aceştia, mult mai îndemânatici, au desfăcut bucată cu bucată Salonul în mai puţin de 36 de ore, l-au împachetat şi l-au expediat către Königsberg, Germania.
Acolo a fost instalat în castelul-muzeu de pe Coasta Baltică. Camera părea a fi în siguranţă acolo, căci Alfred Rohde, directorul muzeului, era un specialist în chihlimbar. La finalul lui 1943, prevăzându-se sfârşitul războiului, Rohde a fost sfătuit să strânga panourile camerei. În august anul următor, în urma raidurilor Aliaţilor, castelul a fost bombardat, pierzându-se astfel urma Camerei de Chihlimbar.
Legătura locală
Muzeul din Mamerki este un loc potrivit pentru reconstituirea Camerei de Chihlimbar, având în vedere că complexul de buncăre naziste din zonă a fost mult timp considerat locul unde a fost ascunsă.
Situat la mică distanță de Kaliningrad și la doar câțiva kilometri de cartierul general al lui Hitler, Wolf's Lair, Mamerki a fost, timp de peste doi ani, sediul Comandamentului Suprem al Forțelor Terestre Germane (OKH).
Vastul complex de buncăre, care se întindea pe aproximativ 250 de hectare, adăpostea până la 1.500 de soldați, printre care zeci de generali și ofițeri de rang înalt.
„Având în vedere distanța față de ceea ce era atunci Königsberg, Mamerki ar fi fost primul loc în care te-ai fi uitat dacă ar fi trebuit să evacuezi rapid comori”, spune Bartek Plebańczyk.
Apropierea Mamerki de Königsberg nu ar fi fost singurul motiv pentru cei care doreau să ascundă Camera de Chihlimbar. Buncărele proiectate erau de ultimă generație, iar expertiza în inginerie și camuflaj a muncitorilor de la fața locului ar fi fost de neprețuit pentru oricine dorea să ascundă obiecte de valoare.
Numeroase explorări nu au dat niciun rezultat, cea mai cunoscută fiind cea din 2023, când descoperirea unei linii de cale ferată a stârnit speculații că Camera de Chihlimbar ar fi următoarea.
Misterul persistă
Mamerki nu este singurul loc care a fost considerat locația Camerei de Chihlimbar. Zvonurile continuă să persiste că aceasta a fost ascunsă într-unul dintre numeroasele tuneluri secrete săpate sub Munții Bufnițelor din sud-vestul Poloniei, în timp ce alții au susținut că a fost scufundată în Marea Baltică după ce a fost evacuată pe mare.
Se zvonește de mult timp că MV Wilhelm Gustloff, care s-a scufundat în 1945 cu aproximativ 10.000 de persoane la bord, transporta Camera de Chihlimbar. În 2020, o altă epavă din timpul războiului, Karlsruhe, a fost sugerată, dar în cele din urmă a dezamăgit istoricii.
Deși este puțin probabil ca soarta sa să fie clarificată în curând, alții rămân convinși că Camera de Chihlimbar a fost pur și simplu distrusă în timpul distrugerii orașului Königsberg.
Editor : M.C
