Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE) urmează să aprobe luni o înăsprire dură a politicii migraţiei şi să valideze conceptul de ”huburi de întoarcere” a migranţilor - în urma unor presiuni ale dreptei şi extremei drepte.
Miniştrii de Interne ai statelor membre UE, reuniţi la Bruxelles, urmează să se pronunţe - pentru prima oară - asupra celor trei texte prezentate în acest an de către Comisia Europeană (CE) în vederea unei încadrări mai stricte ale sosirii şi expulzării migranţilor, relatează AFP, potrivit news.ro.
Ele permit:
- deschiderea unor centre în afara frontierelor UE în care să fie trimişi migranţi a căror cerere de azil este respinsă - faimoasele ”huburi de întoarcere”;
- sancţionarea mai aspră a migranţilor care refuză să părăsească teritoriul european - prin perioade detenţie mai lungi;
- expulzarea migranţilor în ţări din care nu sunt originari, dar pe care UE le consideră ”sigure”.
Scăderea sosirilor - cu aproximativ 20% de intrări ilegale mai puţine faţă de 2024 - nu a scăzut presiunile asupra liderilor politici din Europa, ci din contră, le-a crescut.
”Trebuie să avansăm pentru a le da cetăţenilor sentimentul că stăpânim situaţia”, sublinia joi comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei strângeri a şurubului migraţiei.
Franța și Spania, Sceptice
Ideile sale înfurie stânga şi asociaţiile de apărare a migranţilor - care denunţă măsuri care încalcă drepturile omului.
”În loc să investească în securitate, protecţie şi incluziune, UE alege politici care aruncă şi mai mult oameni în pericol şi insecuritate juridică”, trage un semnal de alarmă Silvia Carta de la PICUM, un ONG de apărarea migranţilor fără acte.
La iniţiativa Danemarcei, care deţine preşedinţia semestrială a UE şi care cere de mult timp o însăsprire a migraţiei, statele membre avansează în pas alert în examinarea acestor măsuri.
”Avansăm foarte repede”, dă asigurări un diplomat european, apreciind că există o ”voinţă politică larg împărtăşită” în rândul Celor 27 de validare a acestor propuneri.
Între puţinele excepţii se află Franţa, care se întreabă despre - legalitatea şi eficienţa - anumitor măsuri, şi Spania, care nu este convinsă de ”huburile de întoarcere”, experimentate de mai multe ţări, fără un succes real.
Aceste măsuri sunt susţinute de către dreapta şi extrema dreaptă - care s-ai aliat în Parlamentul European (PE) săptămâna trecută pentru a le da primele unde verzi.
Ideea este să avanseze rapid şi în PE, iar mulţi eurodeputaţi şi lideri pledează în vederea adoptării lor definitive la începutul lui 2026.
Cine va mai primi dreptul de azil
Negocieri - extrem de periculoase - sunt prevăzute luni cu privire la un nou sistem de repatriere a solicitanţilor de azil în Europa.
Cu scopul de a mulţumi ţări care se află pe rute ale migraţiei - ca Grecia şi Italia - UE urmează să ceară în curând ca statele membre să mute migranţi pe teritoriile lor. Sau, dacă nu o fac, să plătească o contribuţie financiară - în valoare de 20.000 de euro pe solicitant de azil - ţărilor aflate sub presiunea migraţiei.
Statele membre UE negociază de mai multe săptămâni cum să implementeze acest sistem.
Însă aceste negocieri au înregistrat numeroase eşecuri - în contextul politic actual, care ţări ar fi pregătite să primească solicitanţi de azil din altă ţară?
Mai multe state - ca Blegia, Suedia şi Austria - au anunţat deja că nu vor accepta azilanţi din alte state membre UE.
”Sunt puţini miniştri de Interne care vor vrea să vină în faţa presei pentru ca să spună «ok, eu am luat 3.000»”, prezice un oficial european sub protecţia anonimatului.
O decizie finală cu privire la repartizarea câtorva mii de solicitanţi de azil este, cu toate acestea, obligatorie până la sfârşitul acestui an.
Editor : A.R.
