Vândută din cauza foametei. O fată de 9 ani din Afganistan a fost salvată de la o căsătorie forțată cu un bărbat de 6 ori mai bătrân

Data actualizării: Data publicării:
fată afgană zâmbind
Parwana, după ce a fost salvată de la bărbatul care o cumpărase cu forța: „Aș vrea să învăț ca să mă fac doctor. Vreau să-mi ajut poporul.” Sursă foto: Too Young to Wed/twitter

Parwana, o fată de 9 ani din Afganistan a fost salvată de la familia care o cumpărase cu forța pentru a se căsători cu un bărbat de 6 ori mai bătrân. „Sunt foarte fericită”, a spus Parwana pentru CNN, pe drumul spre casă. „M-au salvat de soțul meu și soțul meu e bătrân.”

Luna trecută, Parwana fusese doar una din câteva fete afgane minore vândute de tații lor pentru ca alți membri ai familiei să aibă ce mânca. Povestea Parwanei a stârnit o serie de proteste din partea comunității internaționale și a atras atenția organizației non-profit Too Young to Wed/TYTW („prea tinere să se căsătorească”), care a reușit să o returneze pe Parwana familiei sale.

„Este o soluție temporară”, a spus Stephanie Sinclair, fondatorul organizației TYTW. „De fapt, ceea ce încercăm noi să facem este să prevenim situațiile în care fetele sunt vândute pentru a fi forțate să se căsătorească.”

Evadarea din sclavie – vândută ca familia să nu moară de foame

După o călătorie de patru ore pe drumuri de munte, familia Parwanei a ajuns în mijlocul nopții într-un mic hotel din Herat, al treilea oraș ca populație din Afganistan. Au fost escortați de un reprezentat local al TYTW, împreună cu mama fetei, Reza Gul, și fratele ei, Payinda.

Într-un interviu pentru CNN, cei doi au spus că tatăl fetei a negociat vânzarea, împotriva voinței mamei. „Bineînțeles că eram nervoasă. M-am luptat cu el și am plâns”, a spus Reza Gul. „El a spus că nu are de ales.”

Parwana a fost vândută în octombrie unui bărbat de 55 de ani în schimbul unei sume de bani, oi și pământ în valoare de 2.200 de dolari. „Tatăl meu m-a vândut pentru că nu avem pâine, orez și făină”, a spus Parwana, la acea vreme. „M-a vândut unui bărbat bătrân.”

Cumpărătorul, pe nume Qorban, a declarat că Parwana va fi a doua sa soție și a insistat că fata va fi tratată cu blândețe. Mama Parwanei a spus că fiica ei a implorat să fie dusă acasă la familia ei și că i-a fost permis să își viziteze părinții de câteva ori în tabăra de refugiați în care trăiesc.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Fata a fost înjurată, bătută și forțată să muncească

„Ne-a zis că o bat și că nu mai vrea să rămână acolo”, a spus Reza Gul. „M-au tratat rău, mă înjurau, mă trezeau devreme și mă forțau să muncesc”, a mai adăugat Parwana.

După publicarea poveștii Parwanei, comunitatea l-a ostracizat pe Qorban, iar acesta a fost nevoit să se ascundă. După două săptămâni de la vânzare, Parwana s-a reunit cu restul familiei, însă tatăl ei îi datorează cumpărătorului 2.200 de dolari. El a folosit câștigurile de pe urma vânzării fiicei sale pentru a-și plăti alte datorii.

Parwana și cei 5 frați ai săi și-au revenit din oboseala acumulată pe drum și au început să se joace, să râdă și să se bucure de noua aventură. După două nopți de ședere la hotel, familia a fost mutată de echipa TYTW într-o casă din apropiere. Era prima dată când Parwana trăia într-o casă normală – în ultimii patru ani, familia a trăit într-un cort dintr-o tabără pentru refugiați din provincia Badghis.

„Mă simt așa de fericită în casa asta”, a spus Parwana. „Mi-au dat o viață nouă.” „Sunt fericită și mă simt în siguranță aici”, a spus și mama sa. „Copiii mei mănâncă bine de când am ajuns. Se joacă și suntem fericiți.”

Soarta familiei Parwanei rămâne incertă

Familia o să rămână în această casă în lunile de iarnă și va fi sprijinită de TYTW, care organizează des astfel de operațiuni de salvare. Planul pe termen lung pentru familia Parwanei rămâne încă neclar, a explicat Stephanie Sinclair, șefa TYTW. Viitorul lor va depinde de fondurile care se strâng pentru finanțarea taberei.

„Este imperativ din punct de vedere moral pentru comunitatea internațională să nu abandoneze femeile și fetele afgane”, a adăugat Sinclair. „Toate viețile contează și cele pe care le putem salva vor îmbunătăți traiul întregii familii și a comunității.”

TYTW încearcă, de asemenea, să aducă ajutoare alimentare în tabăra Qala-e-Naw, în care trăiesc 150 de refugiați. Inițiativa îl va ajuta și pe tatăl Parwanei, care a rămas separat de familie în timp ce muncește ca să își plătească datoriile. El le-a permis celor de la TYTW să găsească o nouă casă pentru soția și copiii săi.

„Suntem fericiți că Parwana a fost salvată”, a spus tatăl înainte ca familia să plece din tabăra de refugiați. „Suntem fericiți că TYTW ne va ajuta și ne va oferi un loc de trai.”

Refugiați afgani în tabăra de refugiați Qala-i-Naw, provincia Badghis
Mai mult de jumătate din populația de 39 de milioane de oameni a Afganistanului o să se înfrunte cu o foamete cruntă. Foto: Profimedia Images

39 de milioane de afgani sunt în pragul foametei

De la mijlocul lunii august, de când talibanii au ajuns la conducerea Afganistanului, situația economică a țării s-a deteriorat masiv. Miliarde de dolari ale băncii centrale au fost înghețate, băncile au rămas fără bani lichizi, iar salariile sunt neplătite de luni de zile.

Până în luna martie, mai mult de jumătate din populația de 39 de milioane de oameni a Afganistanului o să se înfrunte cu o foamete cruntă, potrivit unui raport IPC. Același raport arată că mai mult de 3 milioane de copii sub vârsta de 5 ani suferă deja de malnutriție.

Banii obținuți din vânzarea fetelor afgane au devenit singura sursă de procurare a hranei pentru famiile lor, a explicat pentru CNN Mahbouba Seraj, activist pentru drepturile femeilor. Fără acești bani, „familia ar muri de foame.”

Afgane minore sunt vândute, forțate să se căsătorească și abuzate

Cu toate că în Afganistan mariajul personelor sub 15 ani este interzis, rămâne o practică des întâlnită, în special în părțile rurale ale țării. Situația a devenit și mai gravă din luna august, pe măsură ce familiile afgane devin tot mai disperate.

„De obicei, este multă suferință, multă maltratare și se fac multe abuzuri”, a explicat Seraj, adăugând că unele din fetele forțate să se căsătorească mor în timp ce dau naștere, din cauză că trupurile lor sunt prea mici pentru a face față. „Unele fete nu rezistă. Ele mor, de obicei, foarte tinere.”

Femeile au fost tratate de mult timp ca cetățeni de rang inferior în Afganistan, care a fost desemnată țara cea mai nefavorabilă pentru femei în 2021, conform Indexului pentru Femei, Pace și Siguranță (WPS Index).

De când talibanii au revenit la putere, multe din drepturile de bază pentru care femeile s-au luptat în ultimii 20 de ani au fost înlăturate. Educația fetelor a fost limitată, femeilor li s-a interzis să lucreze în anumite locuri, iar actrițele afgane nu mai pot apărea în dramele difuzate la TV.

Fete afgane
În taberele de refugiați din Afganistan, banii obținuți din vânzarea fetelor au devenit singura sursă de procurare a hranei pentru famiile lor. Foto: Profimedia Images

Cazul Parwana este doar vărful icebergului

Multe alte familii din Afganistan înfruntă situații financiare la fel de disperate ca cele ale Parwanei. Magul, o altă fată afgană în vărstă de 10 ani, era la doar câteva zile de a fi vândută pentru o căsătorie forțată, atunci când reportajul CNN a fost publicat. Fata a amenințat că se va sinucide dacă va fi vândută.

Vânzarea fetelor este acum amânată, iar TYTW încearcă să le salveze împreună cu mamele și frații lor și să mute familiile în aceeași casă în care trăiește familia Parwanei.

Activistul pentru drepturile femeilor, Mahbouba Seraj, care administrează un refugiu pentru femei și fete în Kabul, spune că urmează vremuri și mai grele pentru femeile din Afganistan. „E doar începutul, este doar vârful icebergului”, a spus Seraj. „O să se tot întâmple, cu foametea, cu iarna, cu sărăcia, cu toată ignoranța.”

În ciuda greutăților, Parwana rămâne optimistă și este foarte entuziasmată de posibilitatea de a merge la școală. „Aș vrea să învăț ca să mă fac doctor”, a spus Parwana. „Aș vrea să studiez ca să-mi ajut poporul.”

Pentru cei care luptă pentru drepturile femeilor în societatea afgană, determinarea Parwanei pentru a-și croi un viitor mai bun pentru ea și pentru țara ei oferă un licăr de speranță pentru următoarea generație de fete și posibilitatea ca ele să depășească lipsa de valorificare a vieții lor, cu care s-au confruntat până acum.

Editor : Raul Nețoiu

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri