NASA a publicat pe contul de Instagram o imagine spectaculoasă cu planeta Jupiter, realizată de sonda spațială Juno. Imaginea, făcută de la o altitudine de 18.906 kilometri, prezintă în detaliu furtunile din emisfera nordică a lui Jupiter și așa-numiții „nori jovieni” - norii grei formați în atmosfera superdensă a planetei.
„Cu o atmosferă compusă în special din hidrogen și heliu, Jupiter - a cincea planetă a sistemului solar - nu are o suprafață propriu-zisă, dar poate avea un nucleu ascuns sub straturile sale atmosferice. În interiorul atmosferei, presiunea face ca hidrogenul să devină lichid, ceea ce transformă gigantul gazos (Jupiter) în cel mai mare ocean al sistemului nostru solar. Sonda Juno ne ajută să studiem compoziția planetei. Oamenii de știință cred că în adâncurile planetei, electronii atomului de hidrogen sunt supuși unei presiuni atât de mari încât hidrogenul ajunge să conducă electricitatea la fel ca un metal”, se arată în explicația foto oferită pe contul de Instagram al NASA.
Misiunea Juno a fost lansată de NASA în 2011. În iulie 2016, sonda Juno s-a plasat pe orbita planetei Jupiter. Pe măsură ce Juno s-a apropiat Jupiter, gravitația puternică a planetei a accelerat viteza sondei spațiale la aproximativ 265.000 de kilometri pe oră.
De ce studiază sonda Juno planeta Jupiter
Datele transmise de Juno îi vor ajuta pe cercetători să înțeleagă mai bine cum s-a format și cum a evoluat Jupiter.
O primă întrebare la care savanții NASA încearcă să găsească răspuns, cu ajutorul sondei Juno, este despre cum s-a îmbogățit Jupiter în elemente grele, prin comparație cu Soarele.
Jupiter este de 317 ori mai masivă decât Pământul, fiind și cel mai masiv corp din întregul sistem solar, cu excepția Soarelui. Conform astronomilor, planetele din sistemul solar s-au format din același nor de hidrogen și heliu din care s-a format și Soarele.
Există însă o problemă: sonda Galileo, care a studiat planeta Jupiter în perioada 1995 — 2003, a descoperit că abundența elementelor grele pe Jupiter este diferită față de cea de pe Soare. Unul dintre obiectivele misiunii Juno este de a măsura aceste elemente grele cu o precizie mai ridicată decât cea de care a fost capabilă sonda Galileo, înaintea sa.
Are Jupiter un nucleu solid, format din elemente grele?
Aceasta este o altă întrebare care i-a frământat pe cercetători. Jupiter este compus în proporție de 90% din hidrogen, care în straturile atmosferice superioare există sub formă gazoasă, la fel ca și pe Pământ.
Această caracteristică generează un colosal câmp magnetic în jurul planetei, care este întărit și de viteza mare de rotație a lui Jupiter. Aurorele sunt mai strălucitoare la polii lui Jupiter decât pe orice altă planetă din sistemul nostru solar.
Nimeni nu știe însă care este compoziția nucleului lui Jupiter. Nimeni nu știe până la ce adâncime ajunge stratul de hidrogen lichid și dacă în nucleul planetei se găsesc și elemente grele. Juno urmează să afle mai multe despre interiorul acestei planete studiindu-i atmosfera, gravitația și câmpul magnetic.
Editor : M.L.
