Cât de mulți sateliți se pot trimite în spațiu și ce văd „ochii” din cer? Sorin Ducaru: Se conturează premisele unei confruntări

Cristina Cileacu
sateliti in spatiu
Sateliții pot aduce multe beneficii, dar există și riscul unei poluări cosmice Foto: Guliver/GettyImages

Rezoluţiile pe care le au acum sateliţii lansaţi pe orbită sunt tot mai clare şi pericolul ca oricine să poată fi identificat oriunde, din spaţiu, este din ce în ce mai prezent. Iată de ce legislaţia în domeniu devine esenţială. Uniunea Europeană are propriile programe spaţiale şi desigur, sateliţi proprii. Constelaţia numită „Sentinel” culege date pe care le analizează Centrul Satelitar al Uniunii Europene şi le transmite mai departe celor responsabili cu deciziile politice şi de securitate europene. Ambasadorul Sorin Ducaru este directorul acestui Centru şi a explicat într-un interviu pentru Digi24 cum ajută de fapt „ochii din cer”, dar și ce provocări aduce aglomerația de sateliți în spațiu.

Sateliţii UE veghează la siguranţa noastră

Programele spaţiale ale Uniunii Europeane au în acest moment 29 de sateliţi pe orbita Pământului şi vor mai fi lansaţi alţi 30, în următorii 15 ani. Sunt deja prevăzute 16 miliarde de euro în noul buget european pentru dezvoltarea lor. Copernicus este numele programului spaţial care oferă date observaţionale despre planeta noastră. Iar aceste date sunt prelucrate de Centrul Satelitar al UE şi livrate celor care au nevoie de ele.

Cristina Cileacu, jurnalist Digi24: Să începem să explicăm direct termenii. Ce înseamnă Centrul Satelitar al Uniunii Europene?

Sorin Ducaru, directorul Centrului Satelitar al Uniunii Europene: Centrul Satelitar UE este una dintre cele două agenţii interguvernamentale ale Uniunii Europene, alături de Agenţia Europeană de Apărare, deci o agenţie care aparţine statelor membre, este finanţată în proporţie de 50% prin contribuţia lăsată la bugetul agenţiei, cealaltă jumătate fiind din prestările de servicii pentru alte agenţii europene sau altor utilizatori, şi are ca obiectiv de activitate dezvoltarea de analize geospaţiale. Sunt analize provenite din imagini satelitare care pot fi imagini optice sau electromagnetice pe diverse spectre, infraroşu sau alt gen de spectre, pentru a genera cunoaşterea unor situaţii în termen, astfel încât să poată fi luate decizii corecte de politică externă, în domeniul apărării sau pentru o gamă largă de aplicaţii dincolo de cele de securitate, aplicaţii civile.

Cealaltă componentă a activităţii se reflectă prin participarea Centrului Satelitar la monitorizarea spaţiului, a obiectelor din spaţiu. Practic, Centrul a dezvoltat un portal prin care toate datele generate din urmărirea obiectelor spaţiale, în cadrul unui consorţiu din care şi România face parte, astfel încât radarele de pe Terra monitorizează spaţiul, acele date sunt procesate, astfel încât să poată fi evitate incidente precum coliziuni în spaţiu sau accidente precum reîntoarcerea unor obiecte scăpate de sub control în spaţiu pe Pământ. Deci, Centrul procesează aceste date şi trimite alerte care sunt trimise utilizatorilor sau statelor care sunt interesate.

Constelaţia de „santinele” a Europei

„Sentinel” este o flotă de sateliţi care face parte din programul spaţial Copernicus. Aceşti sateliţi monitorizează pământul, oceanul, situaţiile de urgenţă, atmosfera, schimbările climatice, dar şi pe cele care pot afecta securitatea. Datele pe care ei le livrează sunt utilizate de factorii de decizie politică.

Cristina Cileacu: Practic, principala dvs activitate, dacă citim pe site-ul Centrului Satelitar, este să obţineţi Geospaţial Intelligence, adică informaţii din spaţiu. Am putea să spunem mai pe româneşte că este un fel de spionaj? Sau cum să traducem asta într-un limbaj comun?

Sorin Ducaru: Sigur că există această tendinţă şi este reflectată şi în diversele filme. Ceea ce vreau să semnalez este faptul că nu ne imaginăm cât de mult viaţa noastră de zi cu zi depinde de aceste echipamente pe care le avem în spaţiul cosmic. Iar dintre cele trei categorii de sateliţi - pentru că sunt cei de telecomunicaţii, sateliţii care vizează poziţionarea geospaţială şi cei de imagine - sateliţii de imagine au ajuns să reprezinte o formulă foarte eficientă de a susţine câteva activităţi terestre.

În domeniul analizei de securitate, sigur, dacă sunt crize, conflicte, este foarte important să poţi observa ce se întâmplă, pentru a lua decizii corecte. Dar sunt şi alte genuri de aplicaţii, de exemplu monitorizarea frontierelor UE, Centrul Satelitar oferă astfel de analize agenţiei Frontex. Este foarte important să ştii ce fel de pericole pot veni la frontieră.

Sunt şi alte activităţi cum ar fi monitorizarea proliferării ilegale ilegale de armamente, de precursori pentru arme chimice, biologice, nucleare, aspecte care ţin de sprijinirea unor operaţii, de menţinerea păcii, de operaţii umanitare, de sprijinire a unor migranţi.

Nu în ultimul rând, şi aplicaţii din domeniul economic, al mobilităţii, urmărirea traficului.

În domeniul mediului, nu numai că se pot urmări efectele topirii gheţarilor, dar și alte activităţi ilegale din punct de vedere al mediului, dacă se crează zone ilegale de deşeuri.

Cristina Cileacu: Gropi de gunoi.

Sorin Ducaru: Gropi de gunoi sau poluare de orice fel şi atunci putem spune „da, este spionaj". Aş spune că spaţiul extra-atmosferic, tehnologiile spaţiale sunt teribil de dinamice, şi spaţiul digital, spaţiul cibernetic dacă doriţi, și atunci, prin combinarea celor două, ne putem da seama cât de eficient putem monitoriza sau sprijini câteva activităţi. Inclusiv domeniul agricol, umiditatea solului poate fi monitorizată din satelit. Foarte, foarte multe aplicaţii şi este important să fim conştienţi despre utilitatea acestora şi despre nevoia de a proteja aceste capabilităţi, mai ales că asistăm şi la un nou fenomen care s-ar putea numi poluare cosmică, tocmai pentru că sunt multe obiecte, peste 1 milion de obiecte care sunt mai mari de 5 cm, dar au energii cinetice, viteze atât de mari, încât pot genera coliziuni, pot afecta sateliţii care sunt esenţiali pentru comunicare.

Imaginile din spaţiu, suport tactic pentru militari

Observarea Pământului din satelit a devenit o resursă esenţială pentru apărare şi misiunile de securitate. Rezoluţiile pe care le au imaginile venite din spaţiu sunt un suport tactic valoros pentru militari. Iar investiţiile mari care se fac în tehnologia de acest fel arată cât de mare este interesul pentru o utilizare şi mai extinsă.

Cristina Cileacu: Una dintre principalele acţiuni pe care le întreprindeţi este legată de analiza militară. Este prima pe listă, dacă pot să spun aşa. Ce fel de cerinţe aveţi din partea ministerelor de apărare din Uniunea Europeană?

Sorin Ducaru: Este adevărat, Centrul Satelitar al Uniunii Europene pune accent, este de fapt o componentă în cadrul politicii externe şi de securitate comună. Noi suntem o agenţie care are ca principal scop de a sprijini această activitate de politică externă şi de securitate. Iar în fiecare stat membru, principala instituţie sau instituţia de contact, punctul de contact sunt ministerele apărării. Şi în România, la fel. Dar, prin Ministerul Apărării, şi alte instituţii naţionale pot beneficia de analize. Analizele sunt importante pentru ca Ministerul Apărării să îşi îndeplinească funcţiile de securitate şi aici nu intru în detalii, pentru că această componentă este într-adevăr componenta care are şi un nivel de clasificare. Este normal. Dar sunt şi alte aspecte care ţin de sprijinirea unor misiuni. Misiuni de pace în Afganistan, în Orientul Mijlociu, senzorii satelitari sprijină planificarea militară şi desfăşurarea operaţiunilor sau operaţiuni precum spuneam, de tip civil, umanitar. Centrul Satelitar sprijină şi activitatea de decizie în planul politicii externe. Este important să ştii ce se întâmplă într-o anumită regiune faţă de care doreşti să ai o atitudine politică, o relaţie politică sau o decizie, fie ea în vecinătate şi sigur, România a fost întotdeauna interesată de vecinătatea estică, sud-estică, dar şi de analize în alte zone.

Există contraspionaj în spaţiul cosmic?

Războaiele asimetrice care interferează cu modul tradiţional de război convenţional fac necesar un grad de reacţie mai rapid. Dar pentru că şi state considerate ostile au, la rândul lor, acces la sateliţi, este nevoie, la fel ca pe Pământ, de contracararea acestor acţiuni de spionaj.

Cristina Cileacu: Aş vrea să îmi spuneţi dacă Uniunea Europeană prin sateliţii săi se uită la ţări care sunt ostile într-o formă sau alta, există şi un fel de reciprocitate, există şi contraspionaj din punctul acesta de vedere?

Sorin Ducaru: Trebuie înţeles că tehnologiile spaţiale au evoluat şi faptul că zonele terestre sunt monitorizate de foarte mulţi operatori, pe unitatea de timp şi pe metrul pătrat, este o realitate. Şi nu sunt doar operatori guvernamentali sau sateliţi guvernamentali. Aceştia într-adevăr au activităţi confidenţiale, fiecare stat îşi are priorităţile, nu ştiu, dar sunt mult mai mulţi sateliţi civili, comerciali şi care îşi desfăşoară activitatea pentru mai multe funcţii, în special de tip economic, deci trebuie să ne obişnuim cu ideea că există o transparenţă a activităţii pe Pământ.

Sigur, rezoluţiile sateliţilor civili nu sunt atât de dezvoltate sau sunt plafonate din raţiuni tocmai de securitate, astfel încât să nu intre în intimitatea vieţii de zi cu zi. De exemplu, cu un satelit comercial nu pot recunoaşte feţele umane. Se pot recunoaşte obiecte până la rezoluţii de 30 de cm, în jurul acestor cifre. Însă, sateliţii de tip guvernamental sau militar au funcţii precise şi fiecare stat care a dezvoltat astfel de capabilităţi le foloseşte conform intereselor şi obiectivelor proprii.

Acum, sateliţii din constelaţia europeană despre care m-aţi întrebat, Constelaţia Sentinell, nu sunt sateliţi care au rezoluţii mai mari sau mai fine decât aceşti 30 de cm şi sunt destinaţi unei game largi de aplicaţii. Partea de securitate reprezintă una dintre cele şase componente sau funcţii majore şi sunt folosiţi de noi de o manieră foarte intensă, dar în acelaşi timp sunt folosiţi şi foarte mulţi sateliţi comerciali faţă de care avem un buget, sunt abonamente ca şi la cablu şi în baza cărora pot fi solicitate, comandate, anumite tipuri de imagini, în anumite intervale de timp, anumite zone, inclusiv imagini de arhivă dacă s-ar dori o monitorizare a unei zonei pe o perioadă de timp. Centrul mai beneficiază de contribuţii voluntare din partea statelor care au echipamente, sateliţi guvernamentali, deci pot beneficia de anumite cote voluntare de contribuţii pentru anumite nevoi.

Cât de adânc privesc „ochii” din cer

Ochii din cer care privesc pământul cu o claritate tot mai mare pot să ne transforme vieţile private în ceva cât se poate de public. Oricine ar putea fi identificat oriunde şi acest lucru ar încălca grav drepturile pe care le avem. Cum se rezolvă această dilemă?

Cristina Cileacu: O să vreau să vă descriu o imagine dintr-un film foarte cunoscut, care se cheamă „Men in Black”. La un moment dat, un agent manevra de la biroul său un satelit, şi-a ales planeta Pământ, continentul, oraşul, cartierul, casa şi urmărea o persoană anume care îl interesa. În ce măsură, pentru că aţi vorbit despre claritatea acestor imagini şi bineînţeles tehnologia se dezvoltă, deci poate nu avem acum această claritate, dar cu siguranţă este o chestiune de timp până când o vom avea. În ce măsură mai este respectat ceea ce europenii iubesc foarte tare, şi anume dreptul la viaţa privată?

Sorin Ducaru: Vreau să vă spun că rezoluţii mai mari decât cei 30 de cm de care spuneam, există deja. Dar există legi, reguli care nu permit operatorilor să folosească rezoluţii, tocmai pentru a menţine această intimitate privată. Şi atunci sigur că în funcţie de obiective de securitate naţională, diverşi sateliţi guvernamentali, în condiţii legale bine stabilite, pot zoom-a, focaliza imagini pentru rezoluţii mai bune, dar răspunsul la întrebarea dvs este că există deja reglementări care să nu permită operatorilor comerciali, privaţi, de a folosi asemenea rezoluţii care să afecteze intimitatea vieţii private. Deci, dacă ies la mine în curte ştiu totuşi că există nişte legi care protejează să fiu urmărit de o manieră atât de fină şi sunt chestiuni care vor trebui să fie abordate în continuare, aşa cum s-au abordat aspectele care ţin de păstrarea intimităţii în folosirea platformelor social media, în partea de comunicare digitală.

Eu sunt de părere că trebuie să fim foarte atenţi, să creăm o punte între tehnologie şi democraţie, dacă doriţi, tocmai pentru a fi siguri că avansul tehnologic este într-adevăr în folosul umanităţii şi pentru acestea trebuie stabilite reguli. De aceea, această punte trebuie avută în vedere şi sunt printre cei care spun că este important să dezvoltăm domenii de educaţie hibridă, astfel încât cei care înţeleg tehnologia să poată înţelege şi aspectele de tip legislativ, social, umanitar care trebuie să fie avute în vedere tocmai pentru ca tehnologia să fie orientată totdeauna către interesul cetăţeanului, către interesul omului.

Aglomeraţie de sateliţi în spaţiu

Rapiditatea cu care se lansează sateliţi noi pe orbită, deopotrivă ai statelor, dar şi ai actorilor privaţi, este greu de ţinut în frâu. Întrebarea este cât de mulţi sateliţi se mai pot trimite în spaţiu?

Cristina Cileacu: În 2008 erau undeva la 150 de sateliţi pe orbită, iar anul trecut erau 768 de sateliţi pe orbită, tocmai pentru că pomeneaţi şi de faptul că sunt foarte mulţi sateliţi privaţi. Toată această privire de sus, având în vedere că toată lumea se uită la toată lumea, ajută pe viitor la o eventuală diminuare a conflictelor sau la o prevenire mai mare a conflictelor, astfel încât să ajungem să nu le mai experimentăm?

Sorin Ducaru: Sunt două aspecte aici. Apropo, la ora actuală sunt peste 2.000 de sateliţi funcţionali.

Cristina Cileacu: Deci datele mele sunt...

Sorin Ducaru: Pentru că lucrurile evoluează foarte repede. Numai în acest an, Constelaţia Elon Musk a lansat câteva sute din pachetul de 42 de mii de sateliţi care ar urma să fie lansaţi în orbită joasă în următorii doi ani, pentru a asigura internetul global nu pe fibră optică, nu prin relee de sol, ci prin comunicarea prin satelit. Este doar un exemplu, doar o singură companie lansează într-un interval de câţiva ani 40 de mii de sateliţi şi vor fi şi alţii.

Deci, sunt două aspecte. Pe de o parte, a cunoaşte mai bine, a avea mai multe date despre ceea ce se întâmplă are un efect puternic de prevenţie. Dar mai există şi celălalt aspect, şi anume cel care vizează aglomerarea spaţiului cosmic şi chiar câteva aspecte de competiţie şi poate chiar confruntarea în acest spaţiu. Dintr-o dată, această aglomerare creează un nou spaţiu, de data asta se numeşte spaţiul cosmic, ca un nou domeniu de confruntare.

În afară de ce ştiam până acum, era spaţiul terestru, maritim, aerian, cibernetic, în ultima vreme iată, vorbim despre preocupări asupra securităţii şi sustenabilităţii activităţii din spaţiul cosmic, pentru că dacă nu stabilim nişte reguli ale jocului, acea poluare de care vorbeam mai devreme, acele obiecte care se mişcă brownian, pot genera efecte în cascadă, pentru că orice coliziune generează şi alte obiecte care nu pot fi controlate, iar tehnologii de a colecta acest gunoi cosmic sunt încă foarte dificile şi foarte scumpe.

Şi atunci, pe de o parte, toate constelaţiile acestea ne vor face viaţa pe Pământ mai uşoară şi potenţial vor putea reduce conflictele prin monitorizare, pe de altă parte, creează şi premisele unei confruntări, dacă vreţi, în domeniul spaţial.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate