Două echipe de cercetători din Japonia și SUA au identificat modificarea genetică ce stă la baza blănii portocalii la pisici, relatează BBC. Rezultatul studiului indică de ce această trăsătură apare mai frecvent la masculi decât la femele și explică rolul genei ARHGAP36 în activarea pigmentului deschis care determină culoarea caracteristică.
Cercetătorii au analizat celulele care determină culoarea pielii, a foliculilor de păr și a ochilor la pisici, melanocitele, descoperind că în aceste celule, o genă numită ARHGAP36 este mult mai activă în cazul pisicilor portocalii.
Genele sunt secvențe de ADN care oferă instrucțiuni celulelor pentru funcționarea organismului. Comparând ADN-ul a zeci de pisici cu și fără blană portocalie, oamenii de știință au constatat că pisicile portocalii prezintă o secvență lipsă în cadrul genei ARHGAP36.
Această lipsă face ca activitatea genei să nu mai fie suprimată, ceea ce înseamnă că devine mai activă. Potrivit echipelor de cercetare, gena ARHGAP36 transmite melanocitelor semnalul de a produce un pigment mai deschis, ceea ce duce la blana portocalie.
Pisicile portocalii sunt în mare parte masculi
Faptul că pisicile complet portocalii sunt în mare parte masculi este cunoscut de mult timp, iar cercetarea confirmă că această particularitate are legătură cu poziționarea genei ARHGAP36 pe cromozomul X.
Masculii au un cromozom X și unul Y, în timp ce femelele au doi cromozomi X. Cum gena responsabilă de pigment se află doar pe cromozomul X, este suficient ca o singură copie a ADN-ului să aibă acea secvență lipsă pentru ca un mascul să aibă blana complet portocalie.
În cazul femelelor, pentru a se obține aceeași intensitate a pigmentului deschis, lipsa trebuie să apară pe ambii cromozomi X, ceea ce este mult mai rar. Astfel, femelele au de obicei blană cu modele combinate (portocaliu, negru, alb).
„Aceste pete portocalii și negre se formează deoarece, devreme în dezvoltare, un cromozom X din fiecare celulă este dezactivat aleatoriu”, explică profesorul Hiroyuki Sasaki, genetician la Universitatea Kyushu.
„Pe măsură ce celulele se divid, se formează regiuni cu gene active diferite pentru culoarea blănii, rezultând pete distincte”, a explicat el.
Deși este o cercetare solidă din punct de vedere genetic, proiectul a început ca o inițiativă personală a profesorului Sasaki. Retras din activitatea universitară, el a declarat că, fiind iubitor de pisici, și-a dorit să continue cercetările pentru a identifica gena responsabilă de blana portocalie, în speranța că această descoperire ar putea „contribui la combaterea bolilor pisicilor”.
Cercetarea a fost finanțată printr-o campanie de crowdfunding care a strâns 10,6 milioane de yeni (aproximativ 55.000 de lire sterline), de la mii de iubitori de pisici din Japonia și din întreaga lume.
Unul dintre mesajele emoționante a venit de la doi copii: „Suntem frați în clasa I și clasa a III-a. Am donat din banii noștri de buzunar. Vă rugăm să folosiți pentru cercetarea pisicilor tricolore.”
Implicarea genei în alte aspecte ale sănătății
Gena ARHGAP36 este activă și în alte zone ale corpului, precum creierul și glandele hormonale, și este considerată importantă pentru dezvoltare. Cercetătorii spun că mutațiile din această genă ar putea avea efecte și asupra sănătății sau temperamentului pisicii.
La oameni, gena ARHGAP36 este implicată în diverse afecțiuni, inclusiv cancer de piele și pierderea părului.
„Mulți stăpâni de pisici sunt convinși că modelele și culorile blănii sunt legate de personalitatea animalului”, spune profesorul Sasaki, adăugând că, „deocamdată nu există dovezi științifice clare, dar este o idee interesantă și mi-ar plăcea să o explorez mai departe.”
Editor : Ș.A.
