Omenirea a fost aproape distrusă cu aproximativ 900.000 de ani în urmă, când populația globală a scăzut la aproximativ 1.280 de indivizi capabili de a se reproduce, potrivit unui nou studiu. În plus, populația strămoșilor umani timpurii a rămas la fel de mică timp de aproximativ 100.000 de ani, relatează CNN.
Studiul, publicat pe 31 august în revista Science, se bazează pe un nou model computerizat dezvoltat de un grup de oameni de știință din China, Italia și Statele Unite.
Metoda statistică a folosit informații genetice de la 3.154 de genomi umani actuali. Aproximativ 98,7% dintre strămoșii umani s-au pierdut, potrivit studiului.
„Această nouă descoperire deschide un nou domeniu în evoluția umană, deoarece ridică multe întrebări, cum ar fi locurile în care acești indivizi au trăit, cum au depășit schimbările climatice catastrofale și dacă selecția naturală în timpul acestei perioade a accelerat evoluția creierului uman,” a spus autorul principal al studiului Yi-Hsuan Pan, specialist în genomica evolutivă și funcțională la Universitatea din China de Est.
Scăderea populației a coincis cu schimbări dramatice ale climei în timpul a ceea ce este cunoscut sub numele de tranziția mijlocie a Pleistocenului, a sugerat echipa de cercetare. Perioadele glaciare au devenit mai lungi și mai intense, ducând la o scădere a temperaturii și la condiții climatice foarte uscate.
Salvați de foc
Oamenii de știință au sugerat că după ce strămoșii oamenilor au reușit să controleze focul și după ce clima s-a schimbat, devenind mai blândă, populația a început să crească rapid în urmă cu aproximativ 813.000 de ani în urmă.
Cele mai vechi dovezi ale folosirii focului pentru a găti alimente datează de acum 780.000 de ani în ceea ce este acum Israelul modern, au amintit autorii studiului.
Pe de altă parte, cel mai vechi ADN dintr-o specie umană datează de aproximativ 400.000 de ani în urmă.
Modelul computerizat folosește cantitatea mare de informații conținute în genomul uman modern despre variația genetică în timp, pentru a deduce dimensiunea populațiilor în anumite momente din trecut. Echipa a folosit secvențe genetice de la 10 populații africane și 40 de populații non-africane.
Fosile găsite și în afara Africii
Într-un comentariu la studiu, publicat în aceeași revistă, Nick Ashton, curatorul colecțiilor paleolitice de la British Museum, și Chris Stringer, lider de cercetare în evoluția umană la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, au descris studiul drept „provocator”.
Cei doi cercetători, care nu au fost implicați în studiu, au spus că acesta a adus în atenție „vulnerabilitatea populațiilor umane timpurii”.
Cu toate acestea, Ashton și Stringer au spus că fosilele descoperite până acum, deși puține, au arătat că speciile umane timpurii au trăit în și în afara Africii în urmă cu aproximativ 813.000 până la 930.000 de ani - în perioada de presupusă scădere dramatică a populației. Fosile din acea epocă au fost găsite în China, Kenya, Etiopia, Italia, Spania și Regatul Unit.
„Orice a cauzat presupusa scădere, efectele ar fi putut fi limitate la populațiile umane din afara liniei Homo sapiens sau efectele au fost de scurtă durată”, au spus cei doi cercetători în comentariu.
Editor : M.B.
