Oamenii de ştiinţă de la Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) au realizat o adevărată performanţă ştiinţifică: transformarea plumbului în aur. Transformarea a fost realizată în cadrul experimentelor desfăşurate cu ajutorul Marelui Accelerator de Hadroni (Large Hadron Collider - LHC), unul dintre cele mai puternice instrumente ştiinţifice din lume, informează vineri site-ul zdnet.fr.
Rezultatele experimentului au fost publicate săptămâna trecută într-un articol apărut în revista Physical Review Journals.
Scopul iniţial al proiectului a fost acela de a face particulele subatomice să se ciocnească între ele la viteze apropiate de viteza luminii. Ideea era de a recrea condiţiile care au existat în Univers imediat după Big Bang. În acest context, cercetătorii au provocat coliziuni între nuclee de plumb în interiorul LHC.
O descoperire neaşteptată
Printr-o coincidenţă fericită, acele ciocniri au condus la un rezultat neaşteptat: transformarea plumbului în aur. Plumbul are, într-adevăr, cu trei protoni mai mult decât aurul. Această diferenţă a jucat un rol cheie în proces.
"Transformarea plumbului în aur a fost visul alchimiştilor medievali. Acest vis a fost realizat la LHC", au scris oamenii de ştiinţă de la CERN în articolul lor, citat de Agerpres.
În timpul experimentelor de la LHC, ionii din fascicul nu se ciocnesc întotdeauna în mod frontal. Uneori, ei pur şi simplu se freacă unul de celălalt. În aceste cazuri particulare, în jurul ionilor se formează un câmp electromagnetic puternic, care generează un impuls de energie capabil să stimuleze nucleul de plumb. Acest fenomen, cunoscut sub numele de disociere electromagnetică, determină ejectarea a trei protoni. Odată ce această transformare a avut loc, plumbul devine aur.
O cantitate infimă de aur a fost produsă
În pofida acestei descoperiri fascinante, oamenii de ştiinţă îndeamnă la prudenţă. Între 2015 şi 2018, coliziunile de la LHC au produs aproximativ 86 de miliarde de nuclee de aur. Această cantitate poate părea colosală. Însă ea reprezintă doar aproximativ a 29-a parte dintr-o trilionime dintr-un gram - o cantitate atât de mică, încât nu are nicio utilitate practică reală.
Ţinând cont de costul colosal al operaţiunii - în termeni de energie, timp şi resurse -, această metodă de transformare a plumbului în aur este extrem de ineficientă, după cum a subliniat site-ul Futurism.com.
Cu toate acestea, cercetătorii consideră că această descoperire reprezintă un progres ştiinţific major, care va duce probabil la noi direcţii de cercetare. "Este pentru prima dată când procesul de transformare a plumbului în aur a fost demonstrat experimental şi sistematic la LHC", a declarat Uliana Dmitrieva, cercetătoare la CERN.
Editor : A.P.
