Creierul trece prin cinci faze distincte de-a lungul vieții noastre, cu momente de cotitură la vârstele de 9, 32, 66 și 83 de ani, au dezvăluit oamenii de știință, citați de BBC.
Aproximativ 4.000 de persoane cu vârsta de până la 90 de ani au fost supuse unor scanări ale creierului, pentru a dezvălui conexiunile dintre celulele lor cerebrale.
Cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au arătat că creierul rămâne în faza adolescentină până la 32 de ani, când atingem un „vârf” al activității cerebrale. Aceștia spun că rezultatele ne-ar putea ajuta să înțelegem de ce riscul de tulburări de sănătate mintală și demență variază de-a lungul vieții.
Creierul se schimbă constant, ca răspuns la noile cunoștințe și experiențe, dar cercetările arată că evoluția nu este uniformă de la naștere până la moarte. În schimb, acestea sunt cele cinci faze ale creierului:
- Copilăria - de la naștere până la vârsta de 9 ani
- Adolescența - de la 9 la 32 de ani
- Maturitatea - de la 32 la 66 de ani
- Bătrânețea timpurie - de la 66 la 83 de ani
- Bătrânețea târzie - de la 83 de ani încolo
„Creierul se modifică pe parcursul vieții. Întărește și slăbește mereu conexiunile și nu este un model constant - există fluctuații și faze de „resetare” a creierului”, a declarat Dr. Alexa Mousley pentru BBC.
Unii oameni vor atinge aceste repere mai devreme sau mai târziu decât alții, dar cercetătorii au spus că aceste vârste au ieșit în evidență într-un mod covârșitor în date.
Aceste modele au fost dezvăluite abia acum datorită numărului de scanări cerebrale disponibile în studiu, care a fost publicat în revista Nature Communications.
Cele cinci faze ale creierului
Copilăria: Creierul crește rapid ca dimensiune, dar se subțiază supraabundența de conexiuni dintre celulele creierului, numite sinapse, create la începutul vieții.
Creierul devine mai puțin eficient în această etapă. Funcționează ca un copil care se plimbă prin parc, mergând pe unde îi place, în loc să se îndrepte direct de la A la B.
Adolescența: Brusc, la vârsta de 9 ani, conexiunile din creier trec capătă eficiență. „Este o schimbare uriașă”, a spus Dr. Mousley, descriind cea mai profundă schimbare dintre fazele creierului.
Acesta este, de asemenea, momentul în care există cel mai mare risc de apariție a tulburărilor de sănătate mintală.
Nu este surprinzător că adolescența începe în jurul debutului pubertății, dar aceasta este cea mai recentă dovadă care sugerează că perioada se termină mult mai târziu decât se credea. Inițial, se credea că adolescența este limitată la anii pubertății, înainte ca neuroștiința să sugereze că continuă până la 20 de ani.
Această fază este singura perioadă a creierului în care rețeaua sa de neuroni devine mai eficientă. Dr. Mousely a spus că acest lucru confirmă multe măsurători ale funcțiilor creierului care sugerează că acestea ating punctul maxim la 30 și ceva de ani, dar a adăugat că este „foarte interesant” faptul că creierul rămâne în aceeași fază între nouă și 32 de ani.
Maturitatea: Este o perioadă de stabilitate pentru creier, care intră în cea mai lungă vârstă a sa, care durează trei decenii.
Schimbarea este mai lentă în această perioadă în comparație cu vârstele anterioare, dar aici nu mai vedem o creștere a eficienței creierului. Dr. Mousely a spus că acest lucru „reprezintă un platou de inteligență și personalitate” pe care mulți dintre noi l-am văzut la alții sau l-am experimentat.
Bătrânețea timpurie: Aceasta începe la 66 de ani, dar nu este un declin brusc și abrupt. În schimb, există schimbări în tiparele conexiunilor din creier. În loc să se coordoneze ca un întreg, creierul devine din ce în ce mai separat în regiuni care totuși colaborează strâns - la fel cum membrii formațiilor muzicale își încep propriile proiecte solo.
Deși studiul a analizat creiere sănătoase, aceasta este și vârsta la care demența și hipertensiunea arterială, care afectează sănătatea creierului, încep să apară.
Bătrânețea târzie: De la vârsta de 83 de ani, intrăm în etapa finală. Există mai puține date decât pentru celelalte grupuri, deoarece găsirea unor creiere sănătoase pentru scanare a fost mai dificilă. Schimbările cerebrale sunt similare cu îmbătrânirea timpurie, dar mai pronunțate.
Dr. Mousely a spus că ceea ce a surprins-o cu adevărat a fost cât de bine diferitele vârste ale creierului „se aliniază cu multe etape importante”, cum ar fi pubertatea sau problemele de sănătate care apar mai târziu în viață și chiar cu schimbările sociale importante, cum ar fi statutul de părinte.
Studiul nu a analizat bărbații și femeile separat, așa că mai trebuie răspuns și la întrebări legate de impactul menopauzei.
„Multe afecțiuni neurologice, sau legate de neurodezvoltare și sănătate mintală sunt legate de modul în care este conectat creierul. Într-adevăr, diferențele în modul în care se fac legăturile din creier prezic dificultăți de atenție, limbaj, memorie și o mulțime de comportamente diferite”, a spus Duncan Astle, profesor de neuroinformatică la Universitatea din Cambridge.
„Acesta este un studiu foarte interesant care evidențiază cât de mult se schimbă creierul nostru de-a lungul vieții,” a spus și ărof. Tara Spires-Jones, directoarea centrului pentru științele creierului de la Universitatea din Edinburgh.
Ea a spus că rezultatele „se potrivesc bine” cu înțelegerea noastră despre îmbătrânirea creierului, dar a avertizat că „nu toată lumea va experimenta aceste schimbări exact la aceleași vârste”.
Editor : Monica Bonea
